Belgia era odinioară vestită în întreaga lume pentru berea de cea mai înaltă calitate și pentru cea mai fină ciocolată, însă atacurile din Paris au dezvăluit o nouă față a acestei țări divizate de limba vorbită și de neîncredere.
Pe măsură ce poliția vânează oamenii ce au o legătură cu atacurile de la Paris, arestând 16 persoane în cele 22 de raiduri, mulți se întreabă de ce tocmai Belgia este implicată în aceste acte oribile.
O serie de atacuri petrecute în ultimii ani s-au dovedit a avea legătură cu cartierul Molenbeek din centrul Bruxelles-ului, inclusiv organizatorul atacurilor din Paris, Abdelhamid Abaaoud, și ceilalți trei complici ai săi, scrie Associated Press, citată de publicația australiană News.com.au.
Potrivit BBC, majoritatea teroriștilor belgieni sunt de origine marocană, dar fundamentul lor socio-economic variază.
Mulți fie au crescut în familii mixte din punct de vedere etnic, fie au fost adoptați, ceea ce a contribuit la accentuarea problemelor lor de identitate și i-a îndreptat către islamul radical.
O națiune divizată
Pe lângă eșecul Belgiei de a integra cei 650.000 de musulmani ce trăiesc în suburbiile sale, țara mai este și împărțită în două tabere: cea a vorbitorilor de limbă franceză și cea a vorbitorilor de limbă olandeză. Sunt două grupuri diferite, concentrate în două zone diferite.
Cei 6,5 milioane de vorbitori de limbă olandeză locuiesc în parteea de nord, în Flanders, iar cei 4,5 milioane de vorbitori de limbă franceză locuiesc în sud, în regiunea Wallonia, și în capitala țării, Bruxelles.
E o rivalitate cunoscută între cele două grupuri, iar politicienii au încercat să le ofere suficientă autonomie politică încât să împiedice, totuși, dezbinarea țării.
Tocmai asta a creat un haos biocratic în domeniul justiției și al securității, dar și bariere lingvistice între instituțiile responsabile cu legea și ordinea.
„E un coșmar”, spune Edwin Bakker, director al Centrului pentru Terorism și Contraterorism din cadrul universității Leiden.
Autoritățile de fiecare parte nu au încredere una în cealaltă și au creat un sistem de securitate care nu face întotdeauna față amenințărilor nici rapid, nici eficient.
Sistemul lingvistic dublu a creat, de asemenea, probleme pentru imigranții care vorbesc doar franceză. Ei nu pot găsi de lucru și nici nu se pot integra foarte ușor.
Mai mult decât atât, se pare că guvernul central este hotărât să nu le permită vorbitorilor de limba olandeză, a căror contribuție la bugetul țării prin taxe este disproporționată față de cea a vorbitorilor de limbă franceză, să își impună regulile.
Arme la toate colțurile, în Belgia
Potrivit experților, e foarte ușor să ai acces la arme în Belgia, mai ales în cartierul Midi, care a devenit un adevărat tezaur pentru orice criminal aflat în căutare de arme. Zona este foarte aproape de Molenbeek, „casa” celor mai mulți dintre teroriști.
Până în 2006 Belgia avea o lege foarte permisivă privind armele, judecând după normele europene, însă ministerul Justiției a fost lovit în mod direct de măsurile de austeritate, ceea ce l-a împiedicat să sape mai adânc să caute rădăcinile problemei.
Iar năravul s-a păstrat până în ziua de azi.
„E încă relativ ușor să pui mâna pe arme în Bruxelles”, susține Brice De Ruyver, profesor de criminologie în cadrul universității Gent și fost consilier pe teme de securitate al prim ministrului belgian între anii 2000 și 2008.
„Iar asta duce foarte ușor la terorism și infracțiuni. Pentru că autoritățile au neglijat prea mult comerțul ilegal cu arme. Iar odată ce ai dobândit o reputație, e mai greu să scapi de ea”, spune expertul.
Disensiuni și în poliție
Împărțirea în două a țării aduce cu sine o mare confuzie și nimeni nu știe de ce anume este responsabil, când vine vorba despre securitate.
În plus, în Belgia polițiștii sunt adesea opriți la graniță pentru că nu au dreptul să lucreze în țările învecinate, în timp ce criminalii beneficiază din plin de avantajele granițelor deschise din Europa.
Mai mult, ideologia extremistă a putut înflori în această țara din cauza neglijenței de care a dat dovadă poliția.
Spre exemplu, ani de-a rândul, liderul grupului radical islamist Sharia4Belgium a condus una dintre cele mai puternice mașini de recrutare de jihadiști în Siria.
Abia anul acesta liderul a fost condamnat la 12 ani de închisoare.
„Grupului Sharia4Belgium i-a fost permis prea mult să acționeze fără să fie pedepsit”, este de părere profesorul De Ruyver.