Popularitatea lui Vladimir Putin a explodat în urma conflictului din Ucraina, însă liderul de la Kremlin trebuie să ducă în continuare o luptă dificilă pentru păstrarea acestui rezultat, iar următorul „război” căruia va trebui să îi facă față va avea loc chiar în Rusia.
Președintele Rusiei a apărut în această săptămâna la maratonul televizat „Linia directă cu Vladimir Putin” pentru a răspunde la întrebări adresate din întreaga țară.
Cu ocazia ediției din acest an a emisiunii, Putin l-a criticat pe fostul său ministru de Finanțe, a reflectat la asasinarea liderului opoziției Boris Nemtov și a opinat asupra războiului din Ucraina, arată Bloomberg într-o analiză.
Întrebat de ce a ales această formă de dialog, liderul rus a spus că „este cel mai puternic sondaj de opinie. Milioane de întrebări au fost transmise prin intermediul mai multor canale, ceea ce ne permite să obținem o imagine realistă cu privire la lucrurile care îi îngrijorează pe oameni”.
Deși Rusia nu este o democrație, liderul ei rămâne obsedat de feedback.
Politicile sunt modelate de sondajele de opinie și de anchetele de tip focus grup frecvente. Acest lucru ne ajută să înțelegem mișcările aparent nechibzuite și autodistructive făcute de Kremlin, care au avut parte în mod miraculos de o mare susținere și au dus la consolidarea regimului, scrie sursa citată.
Astfel, dacă în ianuarie 2014, popularitatea lui Putin se afla la cel mai scăzut nivel, de 65% (destul de ridicat însă conform standardelor din țările democrate), acest lucru s-a schimbat peste noapte în urma ocupării Crimeei, când nivelul a ajuns la 88% și a rămas aproximativ neschimbat de atunci.
„Era așteptată o oarecare creștere, însă acest rezultat a luat prin surprindere pe toată lumea, inclusiv pe Putin”, a declarat Gleb Pavlovski, consilier al lui Vladimir Putin între 2002 și 2011.
Care este următoarea țintă
În pofida acestui lucru, Putin este conștient de faptul că are de dus acum o grea bătălie cu nemulțumirile cauzate de situația economică a Rusiei, înrăutățită de sancțiunile occidentale și de prețul scăzut al petrolului.
„Calmul relativ în ceea ce privește conflictul din Ucraina va alimenta sentimentele de nemulțumire în Rusia”, avertizează analistul Lev Gudkov.
Putin a insistat în timpul emisiunii amintite asupra importanței unității pentru ruși.
„Dacă menținem nivelul actual de solidaritate în societate nu ne vom teme de nicio amenințare”, a spus el.
Gudkov consideră că Putin va avea nevoie în curând de o nouă escaladare pentru a preveni destrămarea acestei unități de curând obținute. Însă este puțin probabil ca această escaladare să se prezinte sub forma unui nou atac asupra Ucrainei sau asupra unei alte țări vecine, în condițiile în care apetitul general pentru război este destul de scăzut.
„Sistemul va fi nevoit să inventeze o nouă situație de urgență, însă cel mai probabil în interiorul țării, nu în afară, unde a mers deja prea departe”, a mai spus Gleb Pavlovski.
Acesta vede presupusul imperialism al Rusiei mai degrabă că pe o strategie de PR decât ca o ideologie predominantă, o „telenovelă” inspirată de Războiul Rece.
Astfel, noua țintă o vor constitui cei care sunt văzuți ca agenți ai inamicului extern: actorii mici, dar vocali ai societății care aderă la valori liberale și favorizează integrarea cu Occidentul.
„Va exista o mai mare presiune și vor fi mai multe acte de provocare împotriva disidenților”, anticipează Gudkov.
Tensiunile interne s-au amplificat în Rusia în ultimele luni pe fondul „supraîncălzirii” retoricii împotriva opoziției.
Putin însuși a declarat luna trecută că serviciile secrete occidentale plănuiesc să folosească grupuri politice și organizații neguvernamentale din Rusia pentru a perturba alegerile naționale de anul viitor.
Totuși, în cadrul emisiunii din această săptămână, a invitat opoziția să ia parte la alegeri și să intre în Parlament.
În același timp însă, poliția desfășura percheziții la sediul ONG-ului „Rusia Deschisă”, înființat de fostul prizonier politic Mihail Hodorkovski.