În urmă cu un sfert de veac, dizolvarea URSS a făcut ca cea mai mare parte a averilor din Rusia să fie transferată în alte mâini decât cele ale statului. În prezent, bancherii ruşi cred că urmează o nouă mişcare de transfer a averilor.
O discretă evaluare efectuată în rândul milionarilor şi miliardarilor din Rusia după impunerea sancţiunilor economice de către Occident arată că aceştia se simt tot mai inconfortabil în cadrul legal asigurat de puterea de la Moscova, anunţă Bloomberg.
Succesiune cu accept de la Kremlin
O mare parte dintre oligarhi ruşi susţin că se gândesc serios să predea ştafeta generaţiei următoare, dar acest lucru s-ar putea dovedi imposibil, în condiţiile în care marile averi au fost clădite pe un întreg efasodaj al corupţiei şi jafului.
„Proprietarii marilor fabrici sunt, practic, prizonieri. Ei pot sugera copiilor lor să le ia locul, dar numai sistemul lui Putin va decide dacă aceştia sunt acceptaţi sau nu”, explică Alena Ledeneva, profesor de politologie în cadrul Universităţii din Londra.
Phoenix Advisors, o firmă de investiţii din Moscova crede că rezultatul acestei mişcări va consta într-o serie de tranzacţii masive în următorii ani.
Jumătate din respondenţii unui sondaj efectuat de Pricewaterhouse Coopers încă din 2014 în rândul elitei financiare din Rusia au mărturisit că ar dori să vândă afacerile deţinute în această ţară. Procentul este de două ori mai mare decât media la nivel global.
Un alt studiu similar publicat în februarie de Şcoala de Management Skolkovodin Moscova arată că mai mult de jumătate dintre respondenţi nu cred că marile firme ruseşti vor apuca să devină dinastii de familie.
Studiul PwC a efectuat o verificare globală pe 2484 de directori de companii, dintre care 57 din Rusia. Cercetătorii de la centrul Skolkovo şi-au îndreptat atenţia asupra a 39 de şefi de mari companii din ţară.
Kremlinul nu a vrut să facă niciun comentariu oficial asupra acestei situaţii.
Averi intangibile
Pentru cei mai mari afacerişti din Rusia, lichidarea afacerilor în ţară rămâne o problema spinoasă.
Primii 22 de oameni bogaţi ai Rusiei cumulează o avere de 200 de miliarde de dolari, din care mai mult de jumătate este legată sau deţinută de firme publice deţinute de statul rus.
Din acest punct de vedere, mediul de afaceri din Rusia este unul atipic. Vechile dinastii financiare au fost rase sub cei 80 de ani de comunism, iar noua clasă de afacerişti a cunoscut succesul doar cu acceptul şi sub regulile impuse de Vladimir Putin.
„Combinaţia dintre fenomenul de îmbătrânire a antreprenorilor şi tendinţa de a ieşi din afaceri, mai degrabă decât a transmite moştenirea cuiva din familie, este o caracteristică specifică pieţei ruseşti”, confirmă Ilya Solarev, reprezentant al UBS Wealth Management.
Fondul de investiţii administrează aproape 500 miliarde de dolari aparţinând elitelor financiare din Rusia.
Majoritatea acestora şi-au pus la adăpost averile cultivând relaţii strânse cu persoane influente din diferite sfere ale puterii. În final însă, au creat o formă de „capital intangibil” care nu poate fi transmis mai departe viitoarei generaţii.
„Cel mai important lucru rămâne aplicarea legii. La ce să te mai apuci să mai faci un miliard de dolari dacă primul îţi poate fi confiscat oricând?”, a declarat unul dintre respondenţii la studiu.
Situaţia contrastează flagrant cu cea întâlnită în restul lumii, unde cei bogaţi au beneficiat de sisteme legale care au asigurat şi garantat transferul averilor între generaţii.
Din topul Bloomberg al celor 400 de miliardari, o treime dintre aceştia şi-au moştenit averile. În aceeaşi situaţie se găseşte şi un sfert din cei 125 de miliardari din Statele Unite sau jumătate din cei 106 care există în Europa.
Cazuri atipice
Fără cadrul legal care să garanteze siguranţa transferului şi protecţia averilor de la o generaţie la alta, doar 2 dintre miliardarii ruşi şi-au putut permite luxul de a lăsa la cârma companiilor o odraslă.
Unul dintre ei este Andrey Guryev, fost partener al lui Mikhail Khodorkovsky, fostul lider al topului miliardarilor ruşi, care a rămas fără avere şi a făcut aproape 10 ani de închisoare sub acuzaţia de corupţie.
Guryev deţine o avere de aproape 4,5 miliarde de dolari, având în proprietate cel mai mare combinat de îngrăşăminte chimice din Europa, Phosagro.
Compania este listată pe bursa londoneză, iar din 2013, Guryev a renunţat la cariera politică după 10 ani petrecuţi în Parlament, pasând şi conducerea executivă a firmei în mâinile lui Andrey Guryev jr., fiul său.
Guryev a păstrat totuşi o poziţie de vicepreşedinte în cadrul companiei pentru a supraveghea modul în care juniorul reuşeşte să depăşească obstacolele existente în mediul de afaceri din Rusia.
David Yakobachvili, un magnat rus cu afaceri în petrol şi industria alimentară a abordat o cale similară.
După ce fiul sau Mikhail a absolvit Universitatea din New York, Yakobachvili l-a chemat înapoi pentru a-i sta alături în vânzarea a 49% din firma sa Petrocas Energy Group către gigantul Rosneft, deţinut de stat, pentru 144 de milioane dolari.
Cu 5 ani în urmă, Yakobachvili a vândut majoritatea acţiunilor deţinute în fabrică de sucuri Wimm-Bill-Dann Foods către Pepsi contra sumei de 3,8 miliarde.
„Şcoala vieţii este cea mai utilă. Cu cât fiul meu vede mai multe, cu atât îi va fi mai bine”, susţine Yakobachvili.
Pasul făcut de Guryev şi Yakobachvili este unul pe care mulţi oligarhi ruşi nu şi-l pot asuma.
În studiul PwC, 61% dintre aceştia au afirmat că „guvernul şi legislaţia” sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă, iar limitarea dreptului la proprietate este una dintre regulile sistemului Putin, după cum afirmă profesorul Ledeneva.
Dilema arzătoare
Peste 60.000 de proprietari ai unor companii din Rusia se vor confrunta cu această dilemă în anii ce urmează, crede Ruben Vardanyan, preşedinte al Şcolii de Management Skolkovo.
Vardayan, la rândul său, a vândut anul trecut banca de investiţii Troika Dialog către Sberbank pentru 1 miliard de dolari.
Cu o parte din bani a deschis compania Phoenix Advisors, care se ocupă inclusiv cu transferul de putere în cadrul companiilor din Rusia.
„Prea puţini afacerişti de aici se gândesc să transmită afacerile viitoarei generaţii, aşa că vânzarea acestora intră în planurile lor. Ne aşteptăm să asistăm la o explozie a pieţei de achiziţii şi fuziuni în următoarea perioada”, susţine Vardayan.