Liderii europeni au căzut de acord să înmâneze Turciei un cec de 4,7 miliarde de euro pentru a stăvili exodul refugiaţilor către Uniunea Europeană, dar acest lucru nu înseamnă că devastatoarea criza a migranţilor a luat sfârşit.
După Ankara, Bruxellesul ar putea ajunge să negocieze şi cu Moscova, traseul din Rusia reprezentând o altă poartă prin care refugiaţii din Orientul Mijlociu şi Africa ar putea intra nestingheriţi în Europa, remarcă publicaţia Daily Mail.
La mâna lui Putin
Oficialii de la Bruxelles au sesizat deja că tot mai mulţi migranţi încep să sosească în Europa pe traseul rusesc, iar acest lucru îi forţează să poarte discuţii şi negocieri cu Vladimir Putin, omul considerat inamicul nr.1 al ţărilor din spaţiul euro-atlantic.
O hotărâre în acest sens pare să fi fost luată deja în cursul lunii trecute, în cadrul unei întâlniri cu uşile închise a liderilor Comisiei Europene.
Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru probleme de migraţie, a fost cel care a atras atenţia asupra presiunii valului migraţionist de la graniţa ruso-finlandeză.
El este şi cel care a sugerat deschiderea negocierilor cu Federaţia Rusă, înainte ca Europa să se trezească cu un nou val de migranţi la graniţa estică a Uniunii, susţin reporterii ziarului britanic.
Reprezentanţii CE au refuzat să comenteze subiectul negocierilor diplomatice cu Moscova pe această temă, dar au admis că sunt conştienţi de numărul migranţilor care folosesc ruta arctică pentru a pătrunde în spaţiul european.
Problema cea mai mare o reprezintă însă cerinţele pe care Putin le-ar putea avea de la Europa în cadrul acestor discuţii.
Refugiaţii, monedă de schimb
Turcia, de exemplu, a profitat de criza refugiaţilor pentru a obţine tot felul de beneficii de la UE în cadrul negocierilor privind returnarea migranţilor ajunşi ilegal în spaţiul european şi întărirea controalelor la graniţele cu Grecia şi Bulgaria.
Printre acestea se numără liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci şi accelerarea procesului de integrare al ţării în UE.
Ţările baltice şi Finlanda manifestă deja o îngrijorare crescândă faţă de exodul pe traseul rusesc.
În ianuarie, 500 de persoane au intrat în Finlanda pe ruta arctică, faţă de 700 câte au fost înregistrate în tot cursul anului trecut, iar autorităţile de la Helsinki sunt convinse că numărul lor va creşte odată cu venirea primăverii.
Lituania, Letonia şi Estonia au întărit şi ele controlul la graniţă de teamă că zona baltică ar putea deveni un alt punct de intrare al migranţilor în UE.
Până acum, toată atenţia autorităţilor europene a fost concentrată pe traseul mediteranean şi egeean-balcanic al valului migraţionist.
În acest moment, ruta balcanică este aproape sigilată, ceea ce înseamnă că refugiaţii ajunşi în Turcia vor căuta o altă cale prin care să pătrundă spre vestul Europei, iar Rusia pare o alegere destul de bună.
Din 2014, Uniunea Europeană s-a alăturat Statelor Unite în impunerea unor sancţiuni economice pentru Rusia, ca urmare a declanşării crizei din Ucraina.