Criza economică din regiunea transnistreană se adâncește, pe fondul reducerii cererii interne, erodarea activităților de export, dar și a divergențelor politice majore în ajunul „alegerilor prezidențiale”, se arată într-un studiu realizat de Expert-Grup.
Indicatorul de Convergență, care calculează gradul de apropiere dintre economiile de pe cele două maluri ale Nistrului, a coborât la 94,8% în T2-2016, față de 97,1% în aceeași perioadă a anului trecut.
Deși economia din stânga Nistrului s-a redus cu un neverosimil 20% în 2015, aceasta nu dă semne de revenire. Pe fondul reducerii dramatice a veniturilor populației, inclusiv a remiterilor, dar și deficitului de valută străină, importurile s-au comprimat cu circa o treime T2-2016, față de anul precedent, spun experții.
Mai mult, nivelul înalt de incertitudine economică și socială din regiune a alimentat emigrarea de capital către Ucraina și malul drept al Nistrului, iar acumularea de capital urmează să scadă cu circa 20%. În aceeași perioadă, exporturile au scăzut cu circa 5%, în mare parte din cauza menținerii fixării “cursului de schimb al rublei transnistrene”, fapt ce continuă să erodeze competitivitatea exportatorilor din regiune.
La rândul său, Indicatorul de convergență este în scădere deja de patru trimestre consecutive. Principalele cauze ale divergenței se referă la o evoluție mai negativă a cererii interne, importurilor, precum și a sectorului agricol din regiunea transnistreană comparativ cu indicatorii atestați pe malul drept.
Politicile economice sunt afectate de prevalarea intereselor politice în regiune. Acest fapt se observă, în special, în reticența factorilor de decizie din regiune privind deprecierea controlată a “rublei transnistrene”, care este bazată pe premise false, atât din punct de vedere economic, cât și politic, spun experții.
„În mod special, politica respectivă nu protejează în nici un fel veniturile populației, ci din contra. În primul rând, devine tot mai pronunțat fenomenul pieței negre de valută, unde “rubla trasnistreană” deja s-a depreciat, de facto, cu până la 50%. În al doilea rând, din cauza deficitului de valută în regiune și, respectiv, a reducerii importurilor, tot mai multă populație din regiune este nevoită să se deplaseze în localitățile de pe malul drept al Nistrului pentru a face cumpărături. Luând în considerație costurile de transport, pierderile la “schimbul valutar” și timpul petrecut pentru asemenea cumpărături, deflația formală de -0,2% raportată la final de aprilie se transformă în inflație ascunsă, cu repercusiuni majore asupra nivelului sărăciei din regiune”, se arată în studiu.
În acest context, Expert-Grup recomandă deprecierea urgentă, însă controlată și dozată a „rublei transnistrene”, cu circa 15% până la final de an, și cu încă 25% pe parcursul anului 2017, în paralel cu măsuri active de stimulare a investițiilor, pentru a elimina fenomenul pieței negre de capital și reanima exporturile.