Proiectul de modificare a Constituţiei, care prevede numirea de către preşedintele ţării a procurorului general, a fost votat vineri în cadrul ședinței Parlamentului, în două lecturi.
Proiectul a fost susținut de 84 de deputați socialiști, democrați, liberal-democrați, liberali și transfugi.
Potrivit proiectului, şeful statului va numi procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.
Candidatul pentru funcţia de procuror general este desemnat în urma unui concurs public organizat de Consiliul Superior al Procurorilor şi înaintat președintelui Republicii Moldova. Şeful statului poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP. Refuzul trebuie să fie motivat, iar la propunerea repetată, făcută de 2/3 din membrii CSP, preşedintele este obligat să semneze decretul de numire în funcţie a procurorului general.
Care vor fi atribuțiile șefului statului
Atribuțiile șefului statului la desemnarea procurorului general au stârnit controverse în timpul dezbaterii acestui proiect. În timp ce majoritatea parlamentară a insistat pe rolul „simbolic” al președintelui, socialiștii susțin că rolul viitorului șef al statului va fi mult mai important.
„Președintele în cazul acesta doar va pune semnătura. Nu el desemnează procurorul”, a insistat liderul PL, Mihai Ghimpu.
De cealaltă parte, socialistul Vlad Batrîncea, fost coleg de partid cu președintele ales Igor Dodon, a declarat că rolul viitorului președinte va fi mult mai important.
„Noi înțelegem frustrările domnului Mihai Ghimpu care a luat doar un procent la alegerile prezidențiale și nu poate să se împace cu gândul că Igor Dodon a fost votat de către majoritatea cetățenilor. Precizăm că că domnul Dodon va fi un președinte independent care va acționa din numele doar a poporului și nu după condițiile impuse de Ghimpu sau altcineva. Dodon nu este persoana care va semna așa cum îi spune Ghimpu. Igor Dodon, nu va numi un procuror asupra cărora planează suspiciuni de corupție”, a declarat Batrîncea.
Viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu, susține că președintele poate respinge un candidat doar dacă are „dovezi solide”.
„Aici rolul președintelui va fi mai mult ca a unui notar. De a verifica dacă totul este în regulă. Dreptul de desemnare a procurorului îi revine unui organ independent. Sigur că președintele poate respinge candidatul, dar doar dacă există motive evidente”, a precizat Eșanu.