Comisia Europeană analizează posibilitatea, în cadrul proiectului de reformare a bugetului comunitar, limitării accesului la finanţare europeană în cazul ţărilor membre ale Uniunii Europene care nu respectă principiile statului de drept.
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de opţiuni privind colectarea şi cheltuirea fondurilor comunitare, în contextul noii situaţii politice, care include ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
„Dacă Europa vrea să facă faţă noilor provocări, banii trebuie să vină de undeva. Fie vom cheltui mai puţin, fie vom identifica noi surse de venituri. Dar, oricum am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare şi să aibă un impact pozitiv asupra vieţii zilnice a cetăţenilor”, a explicat, potrivit site-ului CE, Günther Oettinger, comisarul european pentru Buget şi Resurse umane.
În contextul ieşirii Marii Britanii din UE, contribuţiile celorlalte 27 de state membre vor trebui reconfigurate. Şi „va trebui să economisim bani, deoarece nu va fi posibil să acoperim în totalitate golul lăsat”, a argumentat Oettinger, conform Mediafax.
Printre variantele luate în considerare se numără şi transferul de la nivel naţional la nivel comunitar a unor taxe. Spre exemplu, impozitele impuse companiilor mari, taxele pe tranzacţii financiare, taxele pe valoare adăugată ori accizele pe carburanţi ar putea trece de la nivel naţional la nivel comunitar ori ar putea fi împărţite între autorităţile naţionale şi cele europene.
Accesul statelor membre la finanţare europdeană ar putea fi condiţionat de respectarea principiilor statului de drept
„Susţinerea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în elaborarea şi implementarea politicilor este esenţială. Există noi sugestii în dezbaterea publică în sensul asocierii accesului la fonduri bugetare UE cu situaţia statului de drept în ţările membre. Respectarea principiilor statului de drept este importantă pentru cetăţenii europeni, dar şi pentru iniţiativele de afaceri, pentru inovaţii şi investiţii, care se vor dezvolta cel mai mult acolo unde cadrul instituţional şi legal aderă în totalitate la valorile comune ale Uniunii. Prin urmare, există o relaţie clară între normele statului de drept şi implementarea eficientă a investiţiilor private şi publice susţinute prin bugetul UE”, se arată în „Proiectul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE”, prezentat miercuri de Comisia Europeană.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a pronunţat împotriva condiţionării accesului la fonduri UE de respectarea principiilor statului de drept, dar Germania, Franţa, Italia şi Suedia fac presiuni în acest sens. „Declaraţia preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, că Uniunea Europeană nu este supermarket este cea mai elocventă expresie în acest sens. Înţeleg în totalitate ideea preşedintelui Franţei, nu poţi avea abordare selectivă, nu poţi spune «daţi-ne bani, dar nu vrem să auzim nimic altceva despre reglementările europene»”, a explicat, potrivit Reuters, Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE.
Un proiect propus recent de Germania arăta că statele Uniunii Europene care nu respectă standardele comunitare privind statul de drept ar putea pierde accesul la finanţare UE. Potrivit unui proiect de propunere obţinut de agenţia Reuters şi de site-ul Politico.eu pe 30 mai, accesul unui stat la fonduri de coeziune ar putea fi blocat în cazul în care situaţia respectării normelor statului de drept este criticată de Comisia Europeană. „Trebuie analizat dacă primirea fondurilor UE de coeziune ar putea fi condiţionată de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept”, precizează proiectul de propunere. Ungaria şi Polonia, beneficiari ai fondurilor de coeziune, au fost criticate frecvent de Comisia Europeană pentru încălcări ale principiilor fundamentale ale statului de drept.