Elaborată pentru a descuraja Coreea de Nord să provoace un război în timp ce SUA se aflau în plin conflict cu Iranul sau Irakul, doctrina războiului pe două fronturi a permis Departamentului american de Apărare să elaboreze strategii coerente de acțiune în era post-URSS, după ce colosul sovietic s-a prăbușit în 1991.
Însă ce s-ar întâmpla dacă SUA ar fi nevoite să se lupte simultan cu două state, însă nu împotriva Coreei de Nord sau Iranului? Ce s-ar întâmpla dacă Rusia și China și-ar uni forțele și s-ar coordona în două războaie simultane împotriva SUA, unul în Europa, iar celălalt în Pacific?
Ar putea Beijingul și Moscova să declanșeze împreună o criză suficient de puternică prin care să provoace simultan reacția SUA? Este posibil, însă probabil nu se va întâmpla acest lucru, conform publicației nationalinterest.org.
Fiecare țară are propriile sale ambiții și lucrează conform agendei proprii. Cel mai probabil, una dintre ele va profita de criza existentă pentru a-și atinge scopurile la nivel regional. Spre exemplu, Rusia ar putea ataca țările baltice dacă SUA ar fi implicate într-un conflict major în Marea Chinei de Sud.
În orice caz, războiul ar porni la inițiativa Moscovei sau a Beijingului. SUA se bucură de beneficiile status quo-ului în ambele zone ale planetei, iar astfel de state dominante preferă, în general, să apeleze la soluții diplomatice pentru a-și apăra pozițiile. În timp ce SUA ar putea crea condițiile necesare izbucnirii unui război, Rusia și China ar fi cele care ar apăsa pe trăgaci.
În plus, doar unele dintre condițiile de război din Europa și Pacific s-ar suprapune. La fel ca în cel de-Al Doilea Război Mondial, armata americană terestră a luptat în Europa, în timp ce marina americană s-a concentrat în Pacific. Forțele Aeriene ale SUA au avut rol de sprijin în ambele teatre de operațiuni militare.
Rusiei îi lipsește flexibilitatea de a lupta cu SUA în Atlanticul de Nord și, probabil, nu are nici un interes politic să facă asta. Acest lucru înseamnă că, în timp ce SUA și aliații NATO pot aloca anumite resurse pentru a amenința spațiul maritim al Rusiei, marina americană și-ar concentra forțele în Pacific.
În plus, în funcție de dimensiunea și durata conflictului, SUA ar putea transporta în Europa o cantitate considerabilă de armament pentru a-și ajuta aliații în mod decisiv.
Majoritatea portavioanelor, submarinelor și navelor de răzvoi ale SUA ar putea fi mutate în Pacific și în Oceanul Indian. Rolul lor ar fi cel de luptă concretă cu sistemele de apărare ale Chinei și de distrugere a liniilor maritime de tranzit ale acesteia. Avioanele cu rază lungă de acțiune, printre care și bombardierele invizibile, ar opera în ambele teatre de operațiuni militare.
Armata americană s-ar afla sub o puternică presiune pentru a obține o victorie rapidă în cel puțin unul dintre cele două războaie. Americanii s-ar putea concentra, astfel, masiv asupra unuia dintre ele, pentru a obține o victorie strategică și politică ce i-ar permite să se îndrepte cu toată greutatea asupra celuilalt adversar.
Alianțele SUA din Pacific diferă semnificativ de cele din Europa. Dacă SUA luptă cu Rusia, atunci și alți aliați NATO, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și Polonia vor avea un răspuns similar. Conform celor mai convenționale scenarii, chiar și aliații SUA, fără sprijinul acesteia, vor oferi NATO un avantaj imens pe termen mediu în fața Rusiei.
Rusia ar putea cuceri părți din statele baltice, însă va suferi enorm în fața forțelor aeriene ale NATO și nu și-ar putea menține teritoriile pentru foarte mult timp. În plus, foțele nucleare americane le-ar oferi o puternică asigurare față de o eventuală decizie a Rusiei de a apela la rachetele nucleare tactice sau strategice.
Statele Unite ar avea, însă, probleme mai serioase în Pacific. Japonia și India ar putea avea interese în Marea Chinei de Sud, însă acest aspect nu garantează implicarea lor directă într-un război. Structura alianței din regiune ar depinde de particularitățile conflictului, deoarece Filipine, Vietnam, Coreea de Sud, Japonia sau Taiwan ar putea deveni ținte ale Chinei. În caz contrar, aceste state ar putea decide să nu se implice în conflict.