Curtea Constituțională a respins sesizarea socialiștilor prin care contestau desemnarea lui Pavel Filip la funcţia de premier.
Potrivit Curții, autorii sesizării nu au argumentat incidenţa normelor constituţionale asupra actelor contestate.
Totodată, Curtea a menţionat că sesizarea depusă este abuzivă, deoarece fracţiunea PSRM a refuzat să participe la formarea Guvernului şi, anume datorită absenţei membrilor fracţiunii PSRM, a contribuit la lipsa cvorumului în Parlament la şedinţa pe care îşi întemeiază pretenţiile şi la eşuarea tentativei de învestire a Guvernului Sturza.
În ceea ce privește tentativa de învestire a Guvernului Sturza, Curtea a reţinut că neîntrunirea cerinţei de cvorum pentru şedinţa Parlamentului din 4 ianuarie 2015 s-a produs anume datorită blocării deliberate a şedinţei Parlamentului de către fracţiunea PSRM, prin absenţa deputaţilor acestei fracţiuni, fiind astfel rezultatul exclusiv al acţiunilor sale.
„Urmând jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a reţinut că termenul de 15 zile, prevăzut de Constituţie pentru a cere votul de învestitură Parlamentului, este unul limită pentru efectuarea tuturor procedurilor de formare a Guvernului. Astfel, indiferent dacă Parlamentul s-a exprimat sau nu prin vot expres, tentativa de formare a Guvernului este considerată epuizată la expirarea acestui termen”, se arată în decizia Curții.
În ceea ce privește constituirea majorității parlamentare, CC a decis că, „caracterul neimperativ al mandatului include dreptul deputatului de a vota independent de fracţiunea/partidul din care face parte. Astfel, modul de asociere a deputaţilor pentru susţinerea unui guvern poate depăşi cadrul fracţiunilor constituite imediat după alegeri”.
Totodată, Curtea reiterează că termenul de 15 zile este unul limitativ pentru candidat în vederea solicitării votului de învestitură, şi nu pentru Preşedinte, în vederea desemnării candidatului. Aceasta nu exclude dreptul pentru candidat de a solicita votul de învestitură înainte de expirarea termenului limită de 15 zile.
Astfel, nerespectarea de către Preşedinte a acestui termen nu poate afecta valabilitatea Decretului de desemnare a candidatului, cu atât mai mult că în speţă este vorba de micşorarea acestui termen cu o singură zi şi nu afectează substanţa procedurilor de învestire a noului Guvern. În acest context, Curtea a reţinut că 14 zile este un termen suficient pentru candidatul desemnat pentru a solicita votul de învestitură a Guvernului.
Pavel Filip a făcut parte dintr-un Guvern demis prin moţiune de cenzură pe motive de corupţie. În acest sens, Curtea a reţinut că demiterea prin moţiune de cenzură nu presupune pentru membrii Guvernului demis imposibilitatea automată de a exercita o funcţie de demnitate publică.