Un slogan simplu dar vocal, „Sunt siberian”, și-a făcut loc, din 2012 încoace, pe orice produs, de la tricouri la carcase de telefon mobil.
Campania de branding pentru tundra rusească, ce încearcă să schimbe percepțiile la nivel global cu privire la Siberia, a surprins creșterea sentimentului de mândrie și identitate în rândul tineretului siberian.
Citeşte şi: Ruşii vor să concesioneze Chinei o bucată din Siberia
Însă sentimentul identitar își are rădăcini mai adânci de 2012 și are consecințe potențial periculoase pentru Rusia, scrie Newsweek.
Siberia a devenit, de-a lungul timpului, sinonimul tărâmurilor îndepărtate și reci. Regiunea se întinde pe o zonă vastă, de peste 13 milioane de kilometri pătrați, adică 77% din teritoriul Rusiei, și are o populație de 40 de milioane, adică trei locuitori per kilometru pătrat.
În ultimii ani, în acest teritoriu înghețat s-a aprins scânteia activismului politic și regionalismului, arată sociologul rus Stanislav Zaharkin. Naționalismul siberian nu este însă un fenomen recent. În secolul XIX, intelectualii siberieni susțineau că regiunea a fost colonizată de Rusia. Secole întregi, Siberia a fost utilizată ca și colonie penală și nevoile sale economice au fost neglijate de cei aflați la conducere în Rusia.
La momentul respectiv, lucrări importante ale intelectualilor siberieni arătau că centrul imperial rusesc exploata resursele naturale ale Siberiei printr-un sistem comercial inechitabil, aplicat de o birocrație centrală și marcat de lipsa investițiilor culturale și intelectuale în regiune, cu scopul de a îngloba siberienii în imperiul rus.
Citeşte şi: (VIDEO) Încă un misterios crater gigantic a apărut într-un sat din Siberia
După prăbușirea Rusiei țariste, regiunea a fost înglobată rapid în URSS, iar inechitatea relației dintre Siberia și Guvernul central nu a fost rezolvată nici până acum.
În 2012, regiunea siberiană Tomsk a transferat venituri provenind din taxe Guvernului de la Moscova în valoare de 130 de miliarde de ruble și a primit înapoi, sub formă de investiții, doar 10,3 miliarde de ruble. Pentru a-și putea acoperi nevoile financiare, regiunea a fost nevoită să se împrumute de la băncile comerciale.
Așadar, nu numai că problemele siberienilor nu au fost ascultate în istorie, ci au crescut în condițiile regimului ultra-centralizat al președintelui Vladimir Putin, scrie sursa citată. În regimul lui Putin, puterile executive au fost sporite masiv în detrimentul autonomiei locale. Din 2004 încoace, reformele au acordat Guvernului central influență semnificativă în alegerea guvernatorilor regionali.
Acest sistem de „putere verticală” înseamnă, potrivit lui Zaharkin, că „guvernatorii ruși au devenit, într-un final, purtătorii de cuvânt ai politicii federale”, iar această erodare a puterii locale a inflamat ostilitatea siberiană față de Moscova.
Citeşte şi: Fortăreața misterioasă din Siberia, care l-a șocat până și pe Vladimir Putin
Această ostilitate în creștere față de Moscova a dus la o recrudescență a mândriei regionale în Siberia, inclusiv prin popularitatea sloganului „Sunt siberian”.
Mândria regională nu se vede numai în această manifestare comercială ci și în scena artistică a regiunii, anume în expoziții și manifestări artistice ce insistă pe componența locală, scrie sursa citată.
Mai mult, anul trecut a fost programat un „Marș pentru federalizarea Siberiei”, însă Guvernul rus l-a interzis. Presa a avut interdicție de a scrie despre demonstrație și mai mulți organizatori au fost arestați. Răspunsul dur al lui Putin ar sugera, potrivit sursei citate, o anumită teamă că mișcarea federalistă ar putea avea succes și amenință agenda centralizatoare a Kremlinului.
Au existat întotdeauna tensiuni între federaliștii locali și Guvernul central de la Moscova, însă în ultimii ani tensiunile s-au multiplicat. Dacă status quo-ul continuă, Moscova s-ar putea confrunta cu o reală problemă în anii ce urmează.
Citeşte şi: Putin a decis ca Rusia să aibă două capitale; Jumătate din Moscova se mută în Siberia