Resurse insuficiente, informații ignorate sau semnale pierdute, lacune legislative, toate sunt menționate de jurnaliștii de la Politico ca fiind greșeli ale autorităților belgiene, care au dus la atentatele de la Bruxelles, de săptămâna trecută.
Publicația Politico face un top al greșelilor „comise” de autoritățile din Belgia, care fac ca acestă țară să fie vulnerabilă în fața terorismului.
1. Belgia nu a acționat după avertismentele venite din partea Turciei
În iunie 2015, Turcia a informat autoritățile belgiene că l-a prins la granița cu Siria pe Brahim el-Bakraoui, unul dintre frații belgieni care s-a aruncat în aer în atentatele de la Bruxelles. Considerându-l „terorist străin”, Turcia l-a deportat, pe 14 iulie 2015, în Olanda. Surprinzător însă Belgia nu a reacționat, deși acesta încălcase condițiile eliberării condiționate și nici măcar nu au știut când Brahim el-Bakraoui a revenit, ulterior, în Belgia.
Potrivit ministrului de interne, Jan Jambon, autoritățile din Belgia nu au reacționat deoarece un diplomat belgian aflat în Turcia a transmis la Bruxelles informațiile despre terorist la șase zile după ce acesta fusese deportat. Jambon a recunoscut că „cineva a fost neglijent”, fără a da alte amănunte.
2. Prea puține resurse pentru a urmări luptători străini
Deși știau că un număr mare de cetățeni belgieni călătoresc în Siria, pentru a se antrena alături de luptătorii ISIS, autoritățile nu au monitorizat în mod adecvat întoarcerea acelor persoane în țară. Pe cap de locuitor, Belgia are cel mai mare număr de cetățeni adepți ai ISIS, din UE. Jambon a recunoscut că, la sfârșitul lunii februarie, cel puțin 117 belgieni care au plecat să se antreneze în Siria s-au întors în țară.
3. Perchezițiile – interzise în intervalul 21:00 – 05:00
Poliția belgiană nu a putut percheziționa, anul trecut, o casă din Molenbeek între 21:00 și 05:00, după ce Salah Abdeslam a trecut din nou în Belgia, în urma atacurilor de la Paris, pentru că legislația interzice acest lucru. Ministrul Justiției, Koen Greens, a spus că este „posibil” ca în locuință să se fi aflat Abdeslam, deși procurorii federali belgieni au negat mai târziu această informație. El a fost capturat, în cele din urmă, abia pe 18 martie.
4. Informațiile nu sunt partajate
Un șef al poliției locale belgiene nu a „reușit”, timp de trei luni, să introducă în baza de date națională o informație care ar fi putut duce la prinderea lui Salah Abdeslam mult mai devreme. Poliția belgiană stă prost și la capitolul informații despre armele obținute ilegal. „Nimeni nu știe câte arme au fost aduse ilegal în Belgia, realitatea este că habar nu avem”, afirmă Nils Duquet, cercetător la Flemish Peace Institute.
5. Abdeslam nu a fost interogat cu privire la amenințările iminente
După capturarea lui Abdeslam, la 18 martie, și până la atentatele de la Bruxelles, acesta a fost interogat doar o oră și întrebat mai mult despre atacurile de la Paris. Autoritățile belgiene au evitat să întrebe de eventuale amenințări iminente în Bruxelles.
6. Circulația la metrou nu a fost oprită la timp
Mai mult de o oră după atacurile sinucigașe de pe aeroport, sistemul de metrou de la Bruxelles a funcționat. La 09:11, ora de vârf a dimineții, Khalid el-Bakraoui și un posibil complice s-au aruncat în aer la metrou, omorând 20 de oameni. Jambon spune că închiderea metroului a fost decisă de autoritățile belgiene la 08:50, însă compania STIB-MIVB, care operează sistemul de transport subteran, susține că nu a primit niciun ordin în acest sens.
7. Faycal Cheffou, prins și eliberat
Un bărbat belgian, identificat ca Faycal Cheffou, a fost arestat joi, suspectat că ar fi participat la masacru, iar în lipsa probelor, ulterior, a fost eliberat. În aceste condiţii, suspectul surprins de camerele de supraveghere este, în continuare, de negăsit.
9. Prea puține camere de supraveghere la Bruxelles
Dacă numărul de camere de supraveghere de la Bruxelles ar fi fost mai mare lui Salah Abdeslam i-ar fi fost mult mai greu să se ascundă în capitala Uniunii Europene. „Faptul că Salah Abdeslam a fost în Belgia, a fost clar pentru toată lumea, dar, din păcate, doar belgienii au fost cei care puteau să-l prindă”, a declarat un oficial de rang înalt.
10. Gafa de la graniță
În dimineața de după atacurile de la Paris, poliția franceză a oprit, în apropiere de granița cu Belgia, o mașină în care se afla Salah Abdeslam și i-a verificat documentele. Numele său nu apărea în baza de date cu persoanele suspecte și a fost lăsat să treacă. Abia după 15 minute, autoritățile belgiene au transmis celor franceze informaţiile care ar fi făcut posibilă reținerea teroristului la graniță.
11. Poliția din cartierul Molenbeek e slab finanțată
În Bruxelles sunt 6 districte de poliție, iar poliția din cartierul Molenbeek are cel mai mic buget din tot Bruxelles-ul.
12. Primarul din Molenbeek a ignorat avertismentele
Timp de 20 de ani, cartierul Molenbeek a fost condus de un primar socialist, Philippe Moureaux, care a încurajat imigrația pe scară largă și în mandatul său a crescut învățăturile radicale în moscheile din zonă.
Cu o lună înainte de atacurile de la Paris, succesorul său, Françoise Schepmans, a primit, din partea serviciilor secrete belgiene, o listă cu peste 80 de militanți islamici suspectați de terorism care locuiesc în districtul său. De asemenea, în ultimul timp, locuitorii cartierului au raportat poliției că mai mulți cunoscuți și prieteni ai lor au mers în Siria pentru a se antrena ca viitori teroriști. Avertismentele cetățenilor au fost, însă, ignorate.