Armă împotriva falsificării banilor: Ce a propus un savant celebru

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Un savant celebru pe nume David Eagleman dezvăluie felul în care neuroştiinţa, domeniul său, poate ajuta la lupta împotriva falsificării bancnotelor, descriind o colaborare a acestuia cu Banca Europeană Centrală în încercarea de a găsi o metodă de a determina oamenii să observe diferenţe între bancnotele autentice şi cele contrafăcute.

Falsificarea bancnotelor reprezintă printre cele mai frecvente infracţiuni în lumea întreagă, dar este dificil de estimat valoarea totală de bani contrafăcuţi, relatează Financial Times.

După mai multe teste, specialistul a putut veni cu câteva recomandări pentru Banca Centrală Europeană.

Prima recomandare a fost ca simbolul de pe bancnotă să fie o faţă, nu o clădire, pentru că mintea noastră este specializată în observarea şi distingerea figurilor. Din nefericire, banca a avut o problemă în punerea de acord a feţei: trebuia să fie o personalitate uşor de recunoscut de oricine şi în acelaşi timp să fie relevantă pentru toate ţările Uniunii Europene. Într-un final, au reuşit să selecteze figura mitologică Europa, iar bancnotele noi de 50 de euro vor fi tipărite începând cu luna aprlie 2017.

Totuşi, nu există o singură versiune a acestei figuri, ceea ce poate fi problematic în recunoaşterea uşoară a figurii autentice.

Altă recomandare a presupus ca toate bancnotele euro să aibă aceeaşi dimensiune, ceea ce ar determina ca persoana care o primeşte să se uite la bancotă pentru a verifica dacă este cea care trebuie. Un lucru imposibil de realizat întrucât ar presupune schimbarea maşinilor de tipărit.

Ultima recomandare avea în vedere elementul care stătea la baza acestei probleme: bancnotele sunt încărcate cu simboluri care nu aveau nicio legătură cu securitatea: copaci, păsări, peisaje, steaguri şi alte lucruri care umpleau bancnota. Acesta a sugerat renunţarea la aceste simboluri sub pretextul că multitudinea de simboluri distrage atenţia. Este suficientă o hârtie albă cu o singură hologramă în mijloc, pe care bancnotele contrafăcute nu o pot imita.

Oficialii băncii au respins această sugestie pe principii care ţin de cultură. O bancnotă este, printre altele, şi un indicator cultural al ţării respective (sau al grupului de ţări în cazul UE).

Astfel, studiul s-a încheiat în mare parte cu un insucces, dar o concluzie interesantă este că neuroştiinţa poate ajuta în multe domenii, practic, în orice domeniu care are o legătură, chiar tangenţială, cu omul.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...