Andrian Candu minte atunci când spune că și-ar dori să găsească bani pentru referendum. Conform legii, niciun scrutin nu poate fi organizat din bani extrabugetari

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, minte atunci când vorbește despre intenția de a găsi resursele necesare pentru organizarea referendumului privind anularea sistemului mixt, doar ca acesta să nu fie organizat din bani publici. Asta deoarece, potrivit legislației, orice scrutin este organizat din bani publici.

O confirmă și președintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu. În cadrul unui interviu oferit pentru Europa Liberă, președintele CEC a menționat că „Comisia Electorală Centrală poate iniția procedurile de organizare și desfășurare a referendumului sau altui tip de scrutin doar atunci când este acoperire financiară pentru acest scrutin, pentru că, conform Codului Electoral, toate alegerile sunt desfășurate din banii bugetari ai Republicii Moldova. Dacă vorbim despre un scrutin neordinar sau neplanificat, respectiv noi trebuie să avem identificate soluțiile financiare pentru organizarea scrutinului”.

Întrebată dacă admite că pentru prima dată în istorie ar fi organizat un referendum cu bani extrabugetari, președintele CEC a menționat că „nu s-a mai organizat în istoria Republicii Moldova” așa ceva și „nu cred că este posibil ca un tip de scrutin să fie organizat din alt tip de bani decât bani bugetari”.

Prin urmare, ceea despre ce vorbea președintele Parlamentului, Andrian Candu, că ar fi interesat să identifice resursele necesare pentru organizarea referendumului, este o farsă.

Întrebată care ar fi pașii necesari de parcurs după constituirea grupului de inițiativă privind organizarea referendumului de anulare a sistemului mixt, Alina Russu a menționat că legislația electorală prevede „este necesar ca grupul de inițiativă să solicite înregistrarea la Comisia Electorală Centrală”. Acesta trebuie să fie constituit din cel puțin 300 de persoane cu drept de vot.

„Urmare a examinării acestei solicitări, Comisia Electorală Centrală se va pronunța vizavi de înregistrarea acestui grup și eliberarea listelor de subscripție, după care vorbim de perioada de colectare a semnăturilor, care poate fi nu mai mică de două luni de zile sau nu mai mult de trei luni de zile. Și iarăși, ulterior verificării listelor de subscripție, deja informația necesară se transmite Parlamentului, care, în termen de șase luni de zile de la primirea propunerilor de inițiere a referendumului, se va pronunța prin adoptarea unei decizii, dar în prezent, conform reglementărilor, avem trei posibilități: fie se adoptă o decizie prin care se declară referendumul, și acesta poate fi desfășurat cel puțin cu 60 de zile de la adoptarea hotărârii, fie poate fi adoptată o hotărâre prin care se respinge propunerea privind desfășurarea referendumului, în cazul în care aceasta este formulată de către deputați, sau o hotărâre prin care se soluționează problemele preconizate a fi supuse referendumului fără efectuarea ulterioară a acestuia”, a menționat Alina Russu.

Încă o normă care nu trebuie neglijată vizavi de restricțiile privind desfășurarea referendumului este cea că acesta nu poate fi organizat „cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale sau locale generale, precum și în ziua altui referendum republican”

„Dacă calculăm acest termen de 60 de zile, atunci, da, referendumul republican legislativ, ar trebui să fie stabilit cu 60 de zile înainte de alegerile ordinare parlamentare care, cunoaștem cu toții, mandatul actualului Parlament expiră la sfârșitul lunii noiembrie a anului viitor”, a mai spus președinta CEC.

În cazul în care referendumul nu va fi convocat, atunci semnăturile colectate nu produc niciun fel de efort sau efecte juridice. Totuși, spre deosebire de referendumul constituțional, în privința celui legislativ nu este prevăzut faptul că cele 200 de mii de semnături ar trebui să aibă o arie geografică răspândită.

„Numărul total de semnături care trebuie să se regăsească în listele de subscripție este de 200.000 din partea cetățenilor cu drept de vot ai Republicii Moldova”, a mai menționat Alina Russu, precizând că prevederi privind acoperirea a cel puțin jumătate din raioanele țării, în asemenea caz nu este prevăzută.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...