Schimbarea sistemului electoral nu este o prioritate pentru cetățeni. Aceștia așteaptă, mai curând, ca actuala guvernare să elibereze, să democratizeze instituţiile statului şi să le pună în slujba oamenilor. De această părere este liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr.
În opinia lui Andrei Năstase, schimbarea sistemului electoral nu constituie nici pe departe o prioritate pentru cetăţenii Republicii Moldova, care se confruntă cu un adevărat genocid economic și social.
„Acest subiect nu constituie nici pe departe o prioritate pentru cetăţenii Republicii Moldova, care se confruntă cu un adevărat genocid economic şi social, generat de o guvernare criminală, apogeul căreia l-a constituit furtul secolului, adică peste 15% din PIB-ul ţării, un jaf comis în perioada în care PD exercita controlul politico-mafiotic asupra instituţiilor de drept şi de reglementare obligate să-l contracareze”, a declarat Năstase într-un interviu pentru Curentul.md.
„Într-o ţară liberă, democratică, cu o justiţie funcţională, mulţi indivizi, care în prezent se află la putere, inclusiv în fruntea forului legislativ, a executivului, a puterii judecătoreşti, Procuraturii şi Curţii Constituţionale, demult ar fi fost deferiţi justiţiei şi nu ar avea cum să lanseze proiecte normative populiste şi neconstituţionale”, mai spune liderul PPDA.
În aceeași ordine de idei, Năstase afirmă că cetățenii așteaptă de la actuala guvernare lucruri concrete priind lupta împotriva corupției și reforme reale.
„Cetăţenii ţării aşteaptă de la guvernare să elibereze, să democratizeze instituţiile statului şi să le pună în slujba oamenilor, să dea independenţă procuraturii şi sistemului judiciar, să lupte împotriva corupţiei astfel încât să devenim atractivi pentru investitori. Oamenii au nevoie de o administraţie, educaţie şi medicină eficiente, de o lege dreaptă şi o justiţie egală pentru toţi, de multe, foarte multe locuri de muncă cu salarii decente, de un mediu ambiant şi informaţional curate”, a declarat Andrei Năstase.
Liderul PPDA a enumerat și o serie de riscuri ale sistemului electoral.
„Un prim aspect ţine de neconstituţionalitate. Iniţiativa de a introduce un sistem de „rechemare” a alesului poporului este anticonstituţională şi vine în contradicţie cu articolul 68 (alin.2) din Constituţie care stabileşte că orice mandat imperativ este nul. Această iniţiativă comportă în esenţă revenirea la practica sovietică a mandatului imperativ, în care alesul poporului devine un instrument în mâinile celor care deţin controlul asupra puterii politice, iar riscul revocării limitează independenţa mandatului de deputat. Asemenea practici ale mandatului imperativ de mult nu mai sunt utilizate în statele democratice, în schimb propunerile Partidului Democrat consună perfect cu experienţa Coreii de Nord, a Cubei, a Chinei.
În condiţiile în care o revizuire a Constituţiei în sensul admiterii mandatului imperativ nu a fost şi nici nu poate fi iniţiată conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, acest aşa-zis partid nu a recurs la colectarea constituţională de semnături pentru a supune eventual unui referendum chestiunea modificării sistemului electoral, cu declararea în mod transparent a cheltuielilor suportate, aşa cum, spre exemplu, un grup de iniţiativă constituit de Platforma DA a procedat, acumulând peste 400 000 de semnături în vederea modificării regimului de guvernare a ţării.
În schimb, în stil nord-coreian s-a recurs la colectarea de semnături cu utilizarea resurselor administrative ca mijloc de manipulare a opiniei publice cu iluzia revocării alesului poporului, iar aceasta atrage, conform opiniilor statuate de Comisia de la Veneţia, neadmiterea modificării de sistem.
Alt aspect se referă la subreprezentativitate. În cazul implementării sistemului uninominal relativ, intervine o crasă inechitate electorală, când mai mult de jumătate din numărul alegătorilor riscă să nu fie reprezentaţi în viitorul Parlament.
Acest factor va afecta legitimitatea forului legislativ suprem al ţării noastre fiind în contradicţie gravă cu un principiu fundamental al democraţiei, cel al reprezentativităţii. În acest sens, în condiţiile actuale ale ţării, doar sistemul electoral proporţional în vigoare poate asigura o reprezentare echitabilă a voinţei politice a cetăţenilor Republicii Moldova exprimată în alegeri.
Am atenţionat în mod aparte la conferinţă despre pericolul diminuării drastice a rolului Diasporei în procesul electoral prin restrângerea drepturilor electorale a sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi peste hotare, un lucru absolut inadmisibil.
Aţi observat, probabil, atitudinea batjocoritoare a reprezentanţilor PD faţă de diaspora şi calificativele date ei, în pofida contribuţiilor acesteia la PIB, ajunse şi peste 2 miliarde de dolari anual. Deja este evident că guvernare nu intenţionează să formeze un număr de circumscripţii proporţional numărului populaţiei care se află peste hotare în căutarea unor venituri stabile şi decente.
Un alt risc grav îl reprezintă destabilizarea sistemului politic prin slăbirea rolului partidelor politice. Nu există democraţie veritabilă în absenţa unor partide politice puternice, bine definite doctrinar şi promotoare ale unor valori, viziuni şi proiecte naţionale, iar sistemul propus de Plahotniuc vine să transforme pluralismul politic democratic într-un monopartitism oligarhic, construit pe baza unor manipulări probate în câteva rânduri în Găgăuzia.
Anume, acolo, PD şi-a testat sistemul electoral pe care l-a propus astăzi la nivel naţional. Anume acolo, fără a avea măcar un deputat din partidul său, Plahotniuc a controlat o majoritate confortabilă care a decis desfăşurarea unui referendum neconstituţional de aderare a Găgăuziei la Uniunea Vamală.Al treilea aspect – excluderea Transnistriei din procesul electoral. Sistemul uninominal nu prevede mecanisme de asigurare a drepturilor electorale ale alegătorilor din stânga Nistrului, ceea ce reprezintă, de facto, excluderea lor din viaţa politică a Republicii Moldova. Totodată, în urma viitorului scrutin parlamentar vom avea în premieră un for legislativ incomplet, în care nu vor fi reprezentaţi alegătorii din Transnistria. În acest caz, apare o mare dificultate de a stabili care este numărul de deputaţi de la care se calculează majoritatea parlamentară.
De asemenea, se diminuează rolului organului legislativ. Prin introducerea uninominalului se încearcă rezumarea funcţiilor deputaţilor la activităţile de accesare a mai multor fonduri pentru regiunile de unde provin, cu politica mare urmând să se ocupe o grupare oligarhică îngustă. O astfel de abordare constituie un obstacol serios în procesul de realizare, în conformitate cu standardele europene, a unei descentralizării profunde a ţării cu delegarea autorităţilor locale a unui maxim de atribuţii şi desconcentrarea serviciilor pentru populaţie în teritoriu. În mod normal competiţia electorală în vederea dezvoltării localităţilor urmează să aibă loc în cadrul alegerilor locale, între candidaţii la funcţii de primari şi consilieri locali. Iar rolul parlamentarilor este de a elabora împreună cu Guvernul şi a adopta, la nivelul naţional, legi şi politici favorabile tuturor cetăţenilor ţării”.