Eventuala implicare a Moscovei în otrăvirea cu poloniu a transfugului Aleksandr Litvinenko se află în centrul anchetei publice deschise marţi la Londra, în încercarea de a elucida asasinarea fostului agent secret rus.
Asasinarea, în urmă cu opt ani, la Londra, a lui Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile ruse de informaţii care colabora cu serviciul britanic de informaţii extrene MI6, este demnă de un roman poliţist.
La 1 noiembrie 2006, fostul spion FSB, în vârstă de 43 de ani, se întâlneşte cu doi foşti agenţi ruşi într-un mare hotel londonez. Este vorba despre Andrei Lugovoi, în prezent deputat, şi omul de afaceri Dmitri Kovtun, împreună cu care bea un ceai.
În aceaşi seară, el începe să se simtă rău, iar treisprezece zile mai târziu moare din cauza unei otrăviri cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă, devenind astfel prima victimă a unui „asasinat radioactiv”.
Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko îl acuză pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o întotdeauna.
„Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să-i ia depoziţia.
Marţi, lectura acestor fragmente a dat tonul acestei anchete publice (enquiry) – care permite, pe dos faţă de ceea ce sugerează numele ei, să fie examinate cu uşile închise documente sensibile. Ea urmează anchetei judiciare (inquest), blocate de imposibilitatea examinării eventualei responsabilităţi a Moscovei.
Rusia a refuzat, de asemenea, să-i extrădeze pe Dmitri Kovtun şi Andrei Lugovoi. „Tot acest caz este o farsă”, a declarat Lugovoi marţi pentru agenţia rusă Tass. Deputatul a precizat că nu a planificat să asiste la audieri, nici personal şi nici prin legătură video, de la distanţă.
Încă de la deschiderea anchetei, magistratul însărcinat cu cazul, Robert Owen, a afirmat că implicarea statului rus va avea „o importanţă centrală în investigaţia” sa. El a declarat, de asemenea, că „validează” teza bazată pe documente provenind de la Guvernul britanic „care stabileşte, la prima examinare, responsabilitatea statului rus în moartea” opozantului.
Un consilier juridic al magistratului, Robin Tam, a dezvăluit marţi că Litvinenko a fost ţinta „nu doar a uneia, ci a două otrăviri”. Potrivit consilierului, prima tentativă a avut loc în timpul unei întâlniri cu aceiaşi doi protagonişti la sediul unei firme de securitate, în care au fost depistate urme de poloniu.
Kovtun şi „bucătarul”
Tot porivit lui Tam, Kovtun i-ar fi mărturisit unui prieten că avea nişte otravă extrem de scumpă şi că se afla în căutarea „unui bucătar pentru a i-o administra lui Litvinenko”. Acest „prieten” urmează să vină să depună mărturie la Londra.
Citând o sursă apropiată anchetei, Daily Telegraph scria sâmbătă că Agenţia americană de securitate NSA a interceptat comunicaţii între persoane suspectate că sunt implicate în otrăvirea lui Litvinenko şi şeful lor de la Moscova, la puţin timp după deces.
Ziarul apreciază că existenţa acestor comunicaţii constituie „o probă centrală”, potrivit căreia este vorba despre o execuţie plănuită de Moscova.
Însă teoria potrivit căreia Moscova s-ar afla în spatele morţii lui Litvinenko, devenit cetăţean britanic, nu este singura care circulă, activitatea lui constând în anchetarea crimei organizate, inclusiv în alte ţări europene ca Italia şi Spania.
Cea mai mare parte a audierilor din cadrul anchetei publice vor avea loc în următoarele două luni, cu uşile închise, pentru a le permite unor membri ai serviciilor secrete să depună mărturie şi totodată examinarea unor documente confidenţiale.
„Important este că probele adunate de către poliţie vor fi prezentate şi că toată lumea va putea să le vadă”, a apreciat văduva lui Aleksandr Litvinenko, Marina, într-un interviu pentru AFP.
„Este ultimul lucru pe care-l pot face pentru el (…). Trebuie să-i apăr numele şi memoria. Pentru mine este important să primesc o explicaţie oficială la moartea lu Saşa”, a spus ea.
Indiferent de rezultatul anchetei publice – care serveşte la stabilirea faptelor, fără să pronunţe condamnări -, văduva lui Litvinenko afirmă că are puţine speranţe ca Moscova să-şi schimbe atitudinea.