Moldovenii vor putea circula fără vize în Spaţiul Schengen începând de luni, însă acest pas spre Uniunea Europeană nu provoacă prea mult entuziasm într-o ţară din care sute de mii de persoane au emigrat deja în căutarea unui loc de muncă, se arată într-un material France Presse dedicat Republicii Moldova.
„Este un pas incredibil de important. Moldova devine prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor”, a declarat pentru AFP şeful misiunii UE la Chişinău Pirkka Tapiola, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de reformele indispensabile întreprinse de Moldova pentru a beneficia de acest privilegiu.
Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu şase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influenţa rusă.
Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul de Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru călătorii de scurtă durată „nu este un eveniment important”, fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că dețin un paşaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.
Între 500.000 şi un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă ţară din Europa (în special în Rusia şi Italia), în căutarea unui loc de muncă, apreciază AFP.
„Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani pentru călătorii în Europa”, afirmă o şomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. „Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă”, a continuat aceasta.
„În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne aşteaptă acolo. În Rusia câştigăm bani să ne întreţinem familiile”, spune Ivan Biriukov în vârstă de 63 de ani.
Bărbatul, care se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această ţară, ca măsuri de faţă de o apropiere de UE. „Ce vom face atunci?”, se întreabă el îngrijorat.
Cei mai mulţi dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova şi aşteaptă doar să-şi termine studiile pentru a-şi căuta un job în Europa”, spune Anișoara Moraru, o tânără din Chișinău, studentă la economie.
Chiar dacă evenimentul de luni nu deschide piața muncii pentru moldoveni, reprezintă totuși o importantă apropriere a Moldovei de UE.
Entuziasmul faţă de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut.
Potrivit unui sondaj Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, în cadrul unui eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârşitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chişinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. „Atunci când actuala coaliţie, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, aşteptările erau foarte mari”, afirmă el.
Între timp, moldovenii, dezamăgiţi că nivelul lor de viaţă nu a crescut mai rapid, au asociat dificultăţile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă.
Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, crede că autorităţile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăţi traiul moldovenilor. „Ar trebui să fie create condiţii pentru ca (moldovenii) să muncească şi să trăiască demn în ţara lor, aşa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice”, spune el.