Acordul comercial TTIP dintre Statele Unite şi UE, care a stârnit mari controverse, pare blocat deocamdată, ca urmare a luării de poziţie a oficialilor din Germania şi Franţa, însă alt pericol şi mai grav pândeşte economia globală, avertizează activiştii organizaţiei britanice Global Justice Now.
Acordul Comercial privind Serviciile (TISA), care vizează controlarea serviciilor publice de către mai multe corporaţii internaţionale, ar urma să deschidă o adevărată Cutie a Pandorei în economie, consideră militanţii Global Justice Now, citaţi de The Independent.
Un secret bine păzit
Timp de 18 luni, în spatele negocierilor pentru acordul comercial şi de investiţii TTIP dintre Washington şi Bruxelles, un alt pact secret vizând piaţa serviciilor publice s-a negociat cu sprijinul unor corporaţii precum Microsoft, Google, IBM, Walt Disney, Walmart, Citi Group sau JP Morgan Chase.
Ca şi în cazul TTIP, negocierile s-au derulat în spatele uşilor închise, în ciuda faptului că impactul ar fi unul major pentru ţările vizate.
„Vom plăti un preţ prea mare, dacă ne vom bucura de reuşita înregistrată în cazul TTIP şi vom permite ca acordul TISA să treacă neobservat”, apreciază reprezentanţii Global Justice Now.
Majoritatea ţărilor importante de pe glob, cu excepţia Chinei şi Rusiei, sunt implicate în negocierea acordului care ar putea bloca procesul normal de privatizare în servicii publice, deschizând uşa către un „capitalism de cazinou”, după cum apreciază Global Justice Now.
Pentru moment, doar oficialii de la Londra au reacţionat în faţa acestor acuzaţii declarând prin Departamentul de Comerţ Internaţional că TISA nu pune în pericol în niciun fel sfera serviciilor publice, Marea Britanie fiind interesată doar de semnarea unei înţelegeri „ambiţioase”.
Efectul ar putea fi resimţit atât în modificarea reglementărilor de securitate din sistemul bancar, ceea ce ar atrage un nou risc de prăbuşire a pieţelor echivalent cu cel din 2008, dar şi în piaţa muncii, în sfera dezvoltării serviciilor publice din ţările emergente sau în legislaţia de mediu, cred experţii Global Justice Now.
Nick Dearden, directorul grupului a explicat: „Această înţelegere ar periclita însăşi conceptul de servicii publice. Este un pact de privatizare rapidă a acestora, bazat pe ideea ca, în locul deservirii intereselor publicului, guvernele ar trebui să lase loc corporaţiilor să facă acest lucru”.
Dearden crede că unele dintre clauze vor duce la pierderea controlului guvernamental asupra serviciilor strategice, „de la protecţia socială din cadrul serviciilor publice şi până la politicile de mediu, toate vor fi pierdute în favoarea marilor companii”.
Sclavagism modern
Printre primii afectaţi de o astfel de măsură ar putea fi muncitorii imigranţi, care ar urma să aibă parte de tratamente similare celor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Qatar, unde angajaţii străini sunt trataţi, uneori, ca nişte sclavi.
Muncitorii migranţi ar putea ajunge la mâna angajatorilor prin neprelungirea contractelor periodice de muncă, fapt care îi va aduce în condiţia să accepte şi condiţii mult mai proaste de muncă.
De asemenea, acestora li s-ar restrânge dreptul la plata salariului minim pe economie şi la organizarea în forme sindicale.
Efectele merg însă mult mai departe, guvernele putând fi împiedicate de corporaţii să subvenţioneze dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă sau transferul datelor cu caracter personal dintr-o parte în alta.
Chiar dacă majoritatea statelor dezvoltate din UE au un sistem de protecţie a serviciilor publice în faţa intereselor corporatiste, nu acelaşi lucru se poate afirma despre restul ţărilor din lume.
Semnarea unui astfel de acord ar însemna pentru multe state imposibilitatea de a înfiinţa instituţii care în ţările occidentale au deja vechime. Ba chiar şi în acestea, o breşă în sistem poate aduce corporaţiile în poziţia de a prelua controlul asupra vieţii localnicilor.
Daniel Bertossa, director în cadrul PSI, crede că un astfel de acord limitează drastic suveranitatea statelor, lăsând la mâna intereselor corporatiste servicii precum: energie, transport sau baze de date.
„TISA este o parte a unui proiect radical de a elimina dreptul guvernelor de a regulariza piaţa şi de a o îngheţa la un nivel care să corespunda intereselor corporaţiilor”, susţine acesta.
70% din glob
Pe site-ul Team TISA, care canalizează informaţiile pe care marile corporaţii sunt dispuse să le aducă la cunoştinţa publicului despre acest proiect, se afirmă:
„Serviciile prezintă cea mai rapidă creştere sectorială din economia globală şi contează în proporţie de două treimi în venituri, capacitând o treime din forţa de muncă la nivel global şi aproape 20% din piaţa comerţului.
TISA oferă oportunitatea extinderii în peste 50 de ţări, acoperind piaţa globală în proporţie de 70%”.
Pentru reprezentanţii Uniunii Europene, acordul TISA este unul menit să favorizeze dezvoltarea acestei pieţe, în contextul în care „UE este cel mai mare exportator de servicii din lume, cu milioane de slujbe în Europa în acest sector.
Deschiderea pieţelor ar însemna o creştere a sectorului şi apariţia unor noi locuri de muncă”.
În acelaşi timp, americanii pretind că ei reprezintă cea mai mare forţă în industria serviciilor la nivel global, cu o influenţă anuala de 1.300 miliarde dolari.