Moldovenii încă mai caută, printre rânduri, adevărul despre cei care au deturnat acel protest pașnic. Aceasta la 8 ani de la „revoluția twitter” din Republica Moldova, soldată cu morți și sute de tineri torturați prin comisariatele de poliție, cu Președinția devastată și Parlamentul incendiat. Ca să evite discuțiile despre subiect, puterea oligarhică a anulat toate ședințele publice, inclusiv tradiționala ședință de vineri a Biroului permanent al Parlamentului, se arată într-un comentariu a DW.
Organele de drept nu au reușit să ofere răspunsuri convingătoare la întrebările de bază legate de evenimentele de atunci. O bună parte din cei care, în virtutea funcțiilor, ar fi trebuit să răspundă penal pentru atrocitățile la care s-au dedat forțele speciale, au fost avansați în funcții de cei care au preluat puterea după înlăturarea comuniștilor de la putere, alții au emigrat politic de la comunistul Vladimir Voronin în tabăra oligarhului Vlad Plahotniuc, care controlează momentan puterea prin intermediul PDM, pozează în mari apărători ai „stabilității politice” și operează cu slogane pro-europene în Parlamentul restaurat după incendiere.
Alții, inclusiv prim-ministrul din 2009 Zinaida Greceanîi (care avertiza părinții la TV că poliția va fi nevoită să tragă în copiii adunați la proteste), au emigrat spre Partidul Socialiștilor care îl deservește acum, la nivel parlamentar, pe președintele pro-rus, Igor Dodon. În campania electorală din 2016, imperiul mediatic al oligarhului Plahotniuc l-a sprijinit pe Igor Dodon în detrimentul candidatului pro-european, Maia Sandu.
Ca să evite discuțiile despre subiect, puterea oligarhică a anulat toate ședințele publice, inclusiv tradiționala ședință de vineri a Biroului permanent al Parlamentului; de două zile la hotelul privat al oligarhului-șef din Chișinău au loc niște „adunări nocturne”, despre care nu se oferă detalii, dar la care participă persoane păzite de stat (mașini ale poliției și ambulanța au fost surprinse în preajmă), iar cu o zi înainte, pe 6 aprilie, Parlamentul a adoptat, în prima lectură, un proiect care va permite Armatei Naționale să intervină în timpul protestelor, pentru a respinge atacurile asupra unor „clădiri, încăperi, construcții sau mijloace de transport, indiferent de apartenența lor”. Anterior, la Parlament au fost montate geamuri antiglonț și gratii.
Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, pe atunci președinte al Republicii Moldova, se declară convins astăzi că liderii politici care au preluat atunci puterea au fost implicați în organizarea protestelor. Voronin susține că nu întâmplător cel care era, în 2009, șef al Serviciului de Informații și Securitate, Artur Reșetnikov, împreună cu alți 13 deputați comuniști, s-a alăturat, în actualul Parlament, majorității parlamentare care deservește partidul oligarhului Plahotniuc.