După mai mulţi ani în care Statele Unite au susţinut greutatea bugetului de apărare al Alianţei Nord-Atlantice, partenerii din Europa dau semne că încep să-şi respecte în sfârşit angajamentele financiare asumate.
O nouă analiză a cheltuielilor de apărare efectuate de statele membre în 2015 arată că 16 state membre au început să crească uşor nivelul de finanţare, a remarcat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Defense News.
Greul pică tot pe americani
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul NATO din Bruxelles, Stoltenberg a remarcat că „practic, diminuarea bugetelor de apărare ale ţărilor membre a încetat”.
Secretarul General al Alianţei a precizat că 16 ţări membre au început să majoreze treptat bugetul Apărării, 5 dintre acestea îndeplinindu-şi angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru cheltuielile armatelor proprii: SUA, Marea Britanie, Grecia, Polonia şi Estonia.
„În ultimul an am început să ne mişcăm în direcţia cea bună. Imaginea este încă amestecată, dar este o imagine bună”, a menţionat Stoltenberg.
Din punctul de vedere al finanţării operaţiunilor Alianţei Nord-Atlantice, Statele Unite se remarcă cu o contribuţie de 72% din bugetul total, conform datelor cuprinse în raportul anual NATO.
Locurile următoare sunt ocupate de Marea Britanie, Franţa şi Germania, restul membrilor NATO asigurând doar 12% din nivelul cheltuielilor totale de apărare din cadrul Alianţei.
Ameninţări diverse
„Anul trecut ne-a arătat cum lipsa de securitate din afara spaţiului NATO poate afecta direct sistemul nostru de securitate. Acest lucru s-a văzut în atacurile teroriste derulate în mai multe oraşe din ţări membre ale Alianţei şi în criza refugiaţilor din Europa.
Ne-am confruntat, de asemenea, cu acţiuni continue ale Rusiei în Ucraina şi cu o recentă creştere a prezenţei militare ruseşti în Siria. În acelaşi timp însă, anul trecut a arătat şi că NATO este pregătită să răspundă”, a precizat Jens Stoltenberg.
Oficialul a apreciat că nivelul cheltuielilor făcute de Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic în prezent este cel mai ridicat de la încheierea Războiului Rece, alianţa întărindu-şi considerabil poziţia în Europa de Est şi construind o nouă forţă de reacţie rapidă.
„Efectivele Forţei de Răspuns NATO s-au triplat, ajungând la 40.000 de soldaţi, iar nucleul acestei forţe este reprezentat de noile trupe din cadrul Spearhead Force.
Aceasta este de acum operaţională şi poate fi relocată oriunde în lume în termen de doar câteva zile. Eu am fost impresionat atunci când i-am văzut în cadrul exerciţiului derulat în Polonia”, a menţionat oficialul NATO.
Stoltenberg a menţionat că Alianţa îşi îndreaptă atenţia înspre flancul sudic al Europei, acolo unde Turcia este prinsă între conflictul sirian desfăşurat la graniţele sale şi o relaţie tensionată cu Rusia.
În acelaşi timp, ţările din estul şi sud-estul Europei beneficiază de 8 unităţi NATO integrate în structurile defensive naţionale, cu rol de planificare, formare şi întărire a armatelor acestor state.
Risc major de securitate
Riscurile de securitate întâlnite în spaţiul euro-atlantic sunt cele mai mari din ultimele decenii, a avertizat secretarul general NATO, menţionând printre altele: ameninţarea terorismului, războiul hibrid întreţinut de Rusia şi noul front de luptă din domeniul securităţii cibernetice.
Punctele vulnerabile de pe harta globului sunt Afganistanul, unde conducerea Alianţei a decis să menţină o colaborare cu forţele guvernului local până în 2020, Tunisia, care de asemenea a fost transformată în aliat regional NATO, şi ţările din vestul Peninsulei Balcanice.
Încep negocierile cu Moldova
Din februarie, oficialii NATO şi cei ai guvernelor de la Chişinău, Kiev şi Tbilisi vor începe negocierile pe tema procesului de aderare la NATO.
„Negocierile de accedere vor începe la mijlocul lunii februarie. În partea de est susţinem în continuare Moldova, Ucraina şi Georgia să reziste presiunilor externe.
Ajutăm în diverse moduri aceste ţări să-şi întărească propriile capacităţi de apărare, să-şi modernizeze instituţiile şi să accelereze procesul de reforme”, a precizat oficialul NATO.
O nouă strategie a Alianţei ar putea fi decisă în urma summit-ului programat în vara acestui an la Varşovia.
„Vom stabili la Varşovia care sunt paşii următori pentru întărirea capacităţii de apărare şi contracararea ameninţărilor.
Vom decide şi asupra echilibrului corect referitor la înaintarea noastră în est şi capacitatea Alianţei de a-şi consolida structurile”, a subliniat Jens Stoltenberg.