Unele din cele mai frumoase locuri din lume sunt în pericol de a nu mai exista în câţiva ani, din care cauză, ar trebui să vă grăbiţi să le vizitaţi, acum când mai aveţi posibilitatea. „Huffington Post”, a publicat un material, prin care dezvăluie starea reală a unor monumente precum Taj Mahal, a unor oraşe precum Veneţia sau insule precum Maldive.
Unele din ele nu vor mai putea primi turişti din cauza degradării continuie, altele au pierdut lupta cu natura, în special cu poluarea şi încălzirea globală.
Mai jos vă prezentăm cele zece destinaţii de vis din toată lumea despre care se ştie sigur că nu vor mai fi disponibile vizitării în următorii ani.
1. Taj Mahal
În fruntea clasamentului se află atracţia turistică numărul unu din India, Taj Mahal, parte a patrimoniului UNESCO.
Celebrul mausoleu este pe cale să se închidă în aproximativ cinci ani, din cauza poluării aerului care a ros faţada clădirii. Problemele cu aerul poluat există de mulţi ani, iar măsurile luate pentru protejarea muzeului nu s-au soldat cu niciun succes.
Vizitatorii care se înghesuie, dar şi poluarea ce roade faţada albă a mausoleului, îi obligă pe oficialii turismului din India să ia în considerare închiderea momumentului din secolul XVII, fabuloaseă construcţie va putea fi văzută în viitor doar de la distanţă. Început în 1632, construcţia a durat 21 de ani, timp în care 20.000 de muncitori şi peste 1.000 de elefanţi au muncit zi şi noapte pentru a crea una dintre cele mai impresionante mausolee din lume. Astăzi, aproximativ patru milioane de turişti vizitează anual faimosul dom de marmură albă, iar în cel mult cinci ani, nimeni nu va mai avea posibilitatea să-l viziteze.
2. Parcul Glaciar Naţional din Canada
De la 150 de gheţari câţi erau acum 150 de ani,în prezent au mai rămas doar 27. Cauzele principale ale topirii acestora sunt poluarea şi încălzirea globală. Dispariţia totală a acestora este prevăzută pentru 2030, dacă nu mai devreme. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 4.000 de kilometri pătraţi şi cuprinde 200 de cascade şi 712 lacuri, dintre care doar 131 au primit un nume. 260 de specii de păsări, 1.132 de specii de plante au fost identificate şi 62 de specii de animale. Din păcate, în ai puţin de 20 de ani, majoritatea acestea ar putea să dispară cu totul.
3. Bazinul fluviului Congo
Pădurile tropicale, precum e şi cea din Bazinul fluviului Congo, produc 40% din oxigenul necesar susţinerii vieţii pe Pământ şi sunt o sursă vitală de hrană, medicamente şi minerale.
Pădurea tropicală din Bazinul Congo este a doua ca mărime din lume, după jungla amazoniană. Naţiunile Unite avertizează că două treimi din acest ecosistem unic ar putea să dispară până în 2040, dacă nu sunt luate măsuri eficiente de protejare a acestuia.10 milioane de acri de pădure sunt defrişaţi şi distruşi în fiecare an din cauza exploatării miniere, agriculturii şi a războiului de gherilă şi tot acest ecosistem ar putea dispărea în următorii 25 de ani, dacă nu se iau măsuri urgente pentru a-l salva.
4. Madagascar
Dacă nu se va face nimic pentru a salva cea de-a patra insulă ca mărime de pe glob, pădurile sale şi locuitorii săi unici, precum cele 20 de specii de lemuri, vor dispărea în 35 de ani. Ecosistemele pădurilor au fost distruse din cauza defrişărilor, incendierilor agricole şi braconajului. Mai mult de 80% din flora şi fauna Madagascarului nu mai există nicăieri în lume.Multe dintre animalele care se găsesc în padurile din Madagascar nu au fost nici măcar clasificate şi vor dispărea înainte să poată fi studiate.
5. Alpii
Alpii Europeni au o altitudine mai mică decât Munţii Rocky, ceea ce-i face mult mai sensibili la efectele încălzirii globale. Temperaturile s-au dublat faţă de temperatura globală medie din secolul XIX. Vestiţii gheţari din Alpi ar putea dispărea până în 2050. Aceştia şi-au pierdut 20% din mărime din 1980, cauza principală fiind încălzirea globală. Şi mai grav, este că odată cu topirea gheţarilor, ies la suprafaţă trupurile soldaţilor decedaţi încă în Primul Război Mondial, în urma luptelor extrem de grele duse între italieni şi austro-ungari.
6. Marea Moartă
În ultimele patru decenii, lacul sărat s-a mişcorat cu o treime şi s-a scufundat cu 24 de metri. Are cea mai mare salinitate, respectiv 33,7%, cu o densitate de 1.24 de kilogramde de sare pe litrul de apă, ceea ce face înotul egal cu plutitul. Nivelul apei scade cu 1,2 metri pe an, pentru că primeşte din ce în ce mai puţină apă din râul Iordan. Specialiştii estimează că în mai puţin de 50 de ani ar putea seca total.
7. Veneţia
Veneţia se scufundă de mult timp, dar nivelul mării în creştere a făcut situaţia mult mai dramatică. Frecvenţa inundaţiilor a crescut în fiecare an, ridicând astfel întrebarea: cât mai poate lupta Veneţia să rămână la suprafaţă? Aproximativ 70 de ani, estimează specialiştii. Turismul în masă este un factor care contribuie la scunfundarea oraşului. În 2007, 21 de milioane de turişti au vizitat Veneţia, de 40 de ori mai mult decât populaţia autohtonă. Dacă în 1900, erau semnalate 10 inundaţii pe an, în anii 2000 numărul lor a crescut la 60. Nivelul mării creşte în fiecare an cu 4-6 mm, fiind cauza principală a scunfundării oraşului.
8. Marea barieră de corali
Temperaturile în creştere ale oceanului, poluarea apei, acidificarea oceanului şi distrugerile provocate de către cicloni au cauzat decolorarea masivă a coralilor. Este estimat că 60% dintre barierele de corali din toată lumea vor dispărea până în 2030. 8.000 de ani de creaţie naturală pot dispărea în timpul vieţii noastre. Marea barieră de corali din Australia acoperă 347.800 de kilometri pătraţi, adică mai mult decât Olanda, Elveţia şi Marea Britanie la un loc. Este singurul organism viu care poate fi văzut din spaţiu şi conţine 3.000 de bariere de corali, formate din 350 de specii de corali. Aceştia ar putea dispărea definitiv în aproximativ o sută de ani.
9. Maldive
Insulele Maldive sunt cele mai joase din toată lumea: peste 80% din insule, adică 960 din cele 1.200, sunt plasate la doar un metru deasupra nivelului mării. Situaţia este atât de gravă încât, în 2008, preşedintele celei mai mici ţări asiatice (atât ca populaţie, cât şi ca întindere) a anunţat guvernul că este momentul să înceapă să cumpere pământ în alte ţări, inclusiv India, pentru locuitorii care vor rămâne fără case.
10. Insulele Galapagos
Turismul a crescut cu 12% în fiecare an. Hotelurile, restaurantele şi vehiculele au furat puţin câte puţin din frumuseţea acestor insule izolate odată. Aducerea altor animale pe insulă, altele decât cele existente în fauna locului, a periclitat frumuseţea naturală.
Peste 75% dintre reptile şi păsări sunt endemice. În 2011, insulele au fost vizitate de către 272.000 de vizitatori, turismul în masă fiind principala cauză a deteriorării mediului şi faunei din Galapagos.