O iluzie vizuală creată de imaginea unei rochii a stârnit controverse pe internet. Iluziile optice apar în momentul în care este „exploatată” o diferenţă între ceea ce vedem şi ceea ce percepe creierul că vedem. Acestea dezvăluie modul în care sistemul vizual editează imaginile înainte ca noi să devenim conştienţi de ele, similar unui asistent personal care decide ce este demn sau nu de atenţia şefului. Mai jos aveţi o selecţie a unor iluzii optice, dar şi a fenomenelor despre care oamenii de ştiinţă cred că le fac posibile.
Ce culoare are „B” faţă de „A”
Pe tabla de şah de mai jos, pătratul „A” pare mult mai închis la culoare decât pătratul „B”. În realitate, după cum se poate observa pe tabla din partea de jos a imaginii, „A” şi „B” au aceiaşi culoare. Dacă introduceţi imaginea într-un program de editare de fotografii, acesta va confirma că este vorba despre RGB 120-120-120.
Profesorul MIT Edward Adelson a creat această iluzie optică în 1995 pentru a demonstra cum este influenţată vederea de umbre. Când încercăm să determinăm culoarea unei suprafeţe, creierul nostru ştie că aceasta poate fi influenţată de umbre, care o face să pară mai închisă decât în realitate. Prin urmare, compensăm prin interpretarea suprafeţei ca având o culoare mai deschisă decât ceea ce vedem.
Urmăreşte punctele de culoarea liliacului
Fixaţi privirea pe plusul din centrul imaginii. După circa 20 de secunde, punctele de culoarea liliacului se vor colora gri. Absenţa unui cerc se va transforma într-un cerc de culoarea verde care se învârte.
Acest efect vizual se numeşte „decolorarea lui Troxler”, sau efectul lui Troxler şi a fost descoperit de savantul suedez în 1804. Efectul rezultă din capacitatea sistemului nostru vizual de a nu fi atent la lucrurile care nu se mişcă şi de a potenţa percepţia lucrurilor care se mişcă. În imagini, punctele liliachii stau pe loc, în timp ce „absenţa” punctelor se mişcă. Prin urmare, după un timp de gândire, sistemul nostru vizual se va axa asupra punctelor care se mişcă. Acestea se vor colora verzi din cauza unui alt efect secundar. Mai exact, explicaţia are legătură cu faptul că retina a fost suprasaturată de cercurile liliachii. Când această culoare dispare, ochiul vede culoarea complementară, în cazul acesta verde mentă, care este lumină minus liliachiu.
O altă iluzie optică a lui Troxler. Dacă vă concentraţi asupra punctului negru din mijloc, toate celelalte culori din imagine vor dispărea.
Iluzia gradientului
Bara orizontală din imagine pare avea o variaţie de culoare, de la gri deschis în stânga, la o culoare mai închisă în dreapta. În realitate, dacă îndepărtaţi fundalul, bara are aceiaşi culoare.
Această iluzie se numeşte iluzia contrastului simultan şi funcţionează după un principiu similar celui din prima imagine. Creierul interpretează că fiecare parte a barei este luminată diferit. Prin urmare, partea din stânga este foarte deschisă la culoare, dar puţin luminată, iar partea din dreapta este închisă şi puternic luminată.
Iluzia mişcării
Nimic nu se mişcă în imaginea de mai jos. Oamenii de ştiinţă nu au însă o explicaţie universal agreată în legătură cu motivele care determină creierul uman să interpreteze imaginea de mai jos ca fiind în mişcare. Unii cred că are legătură cu mişcările involuntare ale creierului care fac imaginea să pară în mişcare.
