Pentru a putea domina piaţa energetică europeană, Rusia şi-a jucat excelent cărţile, iar cei care i-au stat în cale au avut uneori de suferit, notează presa americană.
În 2009, când Turkmenistanul a purtat negocieri cu Uniunea Europeană pentru a construi un gazoduct prin Marea Caspică, Rusia a închis una din valvele conductei comune, ceea ce a provocat mari dureri de cap autorităţilor de la Ashgabat, având în vedere că nu au mai reuşit să exporte resursa, aminteşte Washington Post.
Citeşte şi: Situaţia Republicii Moldova legată de sistarea livrărilor de gaze rusești spre Ucraina
Mai mult, Moscova a luat câteva măsuri pentru a bloca accesul Iranului pe pieţele europene. În 2006, gigantul rus Gazprom a cumpărat un gazoduct ce se întindea din Iran până în Armenia şi a limitat capacitatea de transport pentru a se asigura că nu va fi folosit pentru a transporta gazul iranian către bătrânul continent.
Iar în cazurile în care nu a reuşit să blocheze proiectele deranjante, a găsit metode să le submineze, susţine Washington Post.
Citeşte şi: Rusia a redus la zero livrările de gaze spre Ucraina
Moscova este îngrijorată de planul Comisiei Europene de a înfiinţa coridorul sudic de gaze, care ar urma să transporte gazul azer, irakian şi iranian în sudul şi estul Europei.
În consecinţă, Rusia a pus beţe în roate proiectului, ridicând probleme legate de mediul înconjurător, în timp ce unele companii din ţara condusă de Vladimir Putin şi-au exprimat intenţia de a cumpăra porţiuni din sistemul de transport al viitorului gazoduct, conform sursei citate.
Mai mult, s-a implicat şi în proiectele concurente, direct sau indirect, pentru a-şi asigura dominaţia energetică în Europa.
Citeşte şi: UE a găsit alternativa la gazele rusești
O altă strategie prin care vrea să-şi subjuge vecinii este şi achiziţionarea firmelor domestice, aşa cum s-a întâmplat în Armenia, unde statul a pierdut în favoarea ruşilor ultimele acţiuni deţinute la compania naţională de gaze.
„Toate aceste lucruri ne fac să ne întrebăm: cum ar trebui să răspundă Europa? Din nefericire, statele de pe bătrânul continent au decis să liberalizeze pieţele de gaze naturale şi electricitate. Strategia a însemnat privatizări, dezbinarea companiilor din acest sector şi încurajarea încheierii contractelor pe termen scurt. Însă pe măsură ce provocările au escaladat, Bruxelles-ul a lăsat totul în seama bursei energetice, care nu va putea face faţă Rusiei neînduplecate”, notează sursa citată.
Ce măsuri ar trebui luate
În schimb, instituţiile naţionale şi europene ar trebui să acţioneze în aşa fel încât sectorul energetic să nu cadă pe mâinile Moscovei, mai scrie Washington Post.
Iar pentru a evita acest scenariu, statele de pe bătrânul continent ar trebui să ia următoarele măsuri:
– Ţările din est trebuie să adopte acele politici destinate să le crească securitatea şi independenţa energetică, în timp ce Washington-ul şi Bruxelles-ul ar trebui să garanteze că simpla apartenenţă la aceste structuri le oferă protecţie pe toate planurile.
– Ucraina şi alte state din jur ar trebui să achite facturile şi să controleze infrastructura naţională.
– Manipularea preţurilor în cazul contractelor pentru livrarea energiei trebuie combătută şi sancţionată dur.
– Destructurarea reţelei de firme prin care Gazprom şi Rusia îşi fac loc pe piaţa energetică din Europa.
Rusia a închis robinetul pentru Ucraina
Rusia a tăiat livrările de gaze naturale către Ucraina, luni dimineaţă, începând cu ora 09:00, când a expirat ultimatumul pentru plata datoriilor restante. De-acum încolo, Ucraina va trebui să plătească anticipat gazele pe care doreşte să le achiziţioneze.
Citeşte şi: Iată ce face Ianukovici în timp ce Ucraina rămâne fără gaze naturale rusești
Nu vor mai exista livrări de gaze naturale până când Ucraina nu începe să facă plata în avans, a anunţat Gazprom, citat de Russia Today.
„Această decizie a fost luată după ce Naftogaz nu a reuşit în mod sistematic să platească. Datoria companiei pentru gazele ruseşti este de 4,458 miliarde de dolari, inclusiv 1,451 miliarde de dolari pentru noiembrie şi decembrie 2013 şi 3,007 miliarde pentru aprilie-mai 2014”, arată Gazprom într-un comunicat emis luni.
De asemenea, Gazprom a depus o plângere împotriva companiei ucrainene de petrol şi gaze naturale Naftogaz, la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm, prin care solicită plata unei datorii de 4,5 miliarde de dolari.
Citeşte şi: România nu e afectată de criza gazelor ruseşti, produce acum mai mult decât consumă
Consumatorii europeni vor continua să primească livrările de gaze naturale, a dat asigurări compania rusă.
Ucraina susţine că preţurile cerute de Rusia sunt exagerate şi doreşte o reducere a preţului la mia de metri cubi. Moscova a oferit un discount şi a propus chiar să recalculeze datoria ucrainenilor, însă Kievul a respins oferta.
După negocierile de duminică, Gazprom a anunţat că preţul final al gazelor rămâne de 385 de dolari per mia de metri cubi, însă Ucraina a respins şi acest preţ.
România va fi afectata?
Ministrul român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a anunţat că populaţia ţării noastre nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze ruseşti spre Ucraina, întrucât avem suficiente gaze înmagazinate, o capacitate adecvată de extracţie, iar, la ora actuală, producţia depăşeşte consumul.
Ideea a fost reluată ulterior şi de premierul Victor Ponta.
„Vedeţi că situaţia în regiune se deteriorează, se opresc gaze. Azi de dimineaţă am stat cu ministrul Energiei şi vreau să dau un semnal de acum, imediat, că pentru România pe termen scurt, şase luni, nu e niciun fel de problemă, avem rezervele necesare”, a transmis, luni, seful Guvernului de la Bucureşti.