În Republica Moldova s-au acumulat tensiuni, în ultimele câteva luni, de când au început să apară rapoarte cu privire la dispariția unui miliard de dolari din trei bănci mari ale țării, suma fiind retrasă în zilele dinainte de alegerile parlamentare, din luna noiembrie.
Citeşte şi: CNN, despre devalizarea băncilor din Moldova: Cum să furi un miliard în trei zile
Situația a captat și atenția presei externe, precum publicația Politico, care notează că autoritățile din mica țară europeană încă se întreabă cum a putut o asemenea sumă amețitoare de bani să dispară din bănci.
Suma reprezintă 15 la sută din PIB țării, fiind una uriașă pentru orice stat al lumii. Dispariția sa a ridicat semne de întrebare nu doar cu privire la cei responsabili, ci și la sistemele ce trebuie să monitorizeze sectorul bancar și, poate cel mai important, culpabilitatea celor aflați în poziții de autoritate.
Luni în șir, cei din Moldova au așteptat răspunsuri, iar săptămâna trecută au început să apară unele informații cu privire la ce s-a întâmplat cu banii dispăruți.
Un raport independent, comandat de banca centrală a țării și întreprins de firma americană de gestionare a riscurilor Kroll, a fost făcut public, doar după ce zeci de mii de protestatari au ieșit pe străzi, pe 3 mai, cerând răspunsuri și reforme guvernamentale.
Citeşte şi: (FOTO și VIDEO) 50 de mii de oameni și-au „cerut țara înapoi” în PMAN
În raportul Kroll de 83 de pagini, se arată clar că planurile privind dispariția banilor datau din 2012: „O analiză preliminară a tranzacțiilor întreprinse în fiecare bancă sugerează o intenție deliberată de a extrage cât mai mult beneficiu posibil pentru entitățile cu legătură cu dl Shor și în detrimentul băncilor”.
Este astfel enunțat numele lui Ilan Shor, în vârstă de 28 de ani, unul dintre cele mai bogate persoane ale Moldovei și cel considerat arhitectul principal din spatele schemei. El a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, săptămâna trecută, la câteva zile după ce procurorul-șef anticorupție din Moldova le-a spus jurnaliștilor că autoritățile nu au încă suficiente probe pentru a-l aresta. Shor își susține în continuare nevinovăția.
Circuitul banilor
În raport se arată că, în anii 2013 și 2014, companiile deținute de Shor Group și-au crescut împrumuturile de la circa două miliarde de lei (99 de milioane de euro) până la aproape 14 miliarde de lei, banii provenind „aproape exclusiv” de la trei bănci.
Citeşte şi: Dodon: Oligarhii mai pregătesc 5 miliarde pentru a acoperi furtul din bănci
Banii au fost transferați între cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank -, în circuit intrând și bănci din Rusia, de fiecare dată crescandu-se artificial lichiditatea băncilor moldovenești până când au putut în cele din urmă să acorde împrumuturi de miliarde de lei moldovenești.
„Se pare că a fost un plan deliberat de a câștiga control asupra fiecărei bănci și de a manipula ulterior tranzacțiile pentru a obține acces la creditare”, se mai arată în raport. În cele din urmă, pe 25 și 26 noiembrie 2014, banii împrumutați au fost transferați în masă de la companiile Shor Group la entități offshore.
Poziţia Guvernului şi nemulţumirile faţă de ocolirea politicienilor
Guvernul a încercat inițial să păstreze raportul Kroll confidențial, însă ca urmare a amenințărilor de demisie din partea miniștrilor și a protestelor de stradă, acesta a fost publicat pe 4 mai de președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a transmis că Guvernul are „responsabilitatea de a fi transparent cu cetățenii noștri”.
Citeşte şi: Finul erou sau publicarea raportului Kroll
În lunile de după izbucnirea scandalului, în multele conversații cu oamenii de afaceri, jurnaliștii, academicienii și politicienii moldoveni, a existat o stare de șoc universală, privind amploarea scandalului, dar și o tristă acceptare a faptului că corupția și o lipsă de transparență încă afectează Moldova, la mai mult de 20 de ani de la independența sa.
Mulți își exprimă nemulțumirile cu privire la raportul Kroll, pentru că se concentrează pe Ilan Shor și pe asociații săi de afaceri, însă evită să implice orice politician moldovean. În același timp, Moldova încearcă să facă față implicațiilor financiare privind banii dispăruți. De la începutul anului, leii moldovenești și-au pierdut circa 20 la sută din valoare.
Autoritățile moldovenești sunt determinate să lanseze acum o a doua fază a investigației, posibil până la sfârșitul acestei luni, pentru a încerca să afle mai multe răspunsuri. Între timp, miliardul de dolari lipsă se pare că se află în prezent în conturi bancare din afara țării, departe de pământul Moldovei, încheie Politico.
Citeşte şi: Cine este Ilan Shor, omul prezentat drept principalul vinovat de furtul miliardului