La începutul anului 1941, Liudmila Pavlicenko studia la Universitatea din Kiev, dar în mai puţin de un an a devenit unul dintre cei mai buni lunetişti din istorie, cu 309 ucideri confirmate, dintre care 36 au fost lunetişti germani.
Pavlicenko s-a născut în 1916, într-un mic oraş din Ucraina. În copilărie, era văzută mai degrabă ca un băieţoi independent, încăpăţânat şi „indisciplinat în clasă”, după cum arată cel mai mare institut de cercetare din lume, Smithsonian.
La 14 ani, Pavlicenko s-a mutat cu familia la Kiev, unde a lucrat ca polizor într-o fabrică de muniţie, relatează Business Insider.
La fel ca mulţi tineri la acea vreme, Pavlicenko s-a înscris în Osoaviakhim, o organizaţie paramilitară care îi învăţa pe ruşi cum să manevreze armele.
„Când băiatul unui vecin s-a lăudat cu performanţele sale în poligonul de tragere, m-am hotărât să demonstrez că o fată se poate descurca la fel de bine. Aşa că am exersat foarte mult”, a povestit Pavlicenko, potrivit Smithsonian.
Arăta ca un fotomodel
Pe 22 iunie 1941, Adolf Hitler a rupt legăturile cu Iosif Stalin, iar trupele germane au intrat în Uniunea Sovietică. Pavlicenko s-a grăbit să se înroleze în armată pentru a-şi apăra patria, însă iniţial a fost refuzată din cauza că era femeie.
„Arăta ca un fotomodel, cu manichiură făcută, cu haine la modă şi cu părul aranjat. Pavlicenko i-a spus celui de la recrutare că vrea să ţină o puşcă în mâna şi să lupte. Bărbatul a râs şi a întrebat-o dacă ştie ceva despre puşti”, a relatat site-ul Soviet-Awards.com despre eforturile Liudmilei Pavlicenko de a intra în armată.
Chiar şi după ce Pavlicenko a prezentat certificatul de lunetist pe care îl obţinuse de la Osoaviakhim, oficialii ruşi tot au insistat să lucreze ca asistentă medicală. „Nu le permiteau fetelor să se înroleze în armată, aşa că a trebuit să apelez la tot felul trucuri”, a explicat Pavlicenko.
Testul pentru Armata Roşie, să împuşte doi români
În cele din urmă, Armata Roşie i-a permis să vină la un test. I-au dat o armă şi i-au arătat doi români care luptau de partea germanilor. I-a împuşcat cu uşurinţă pe cei doi soldaţi, aşa că a fost acceptată în armată.
Pavlicenko a fost trimisă pe câmpurile de luptă din Grecia şi Moldova, iar în scurt timp a devenit un lunetist de care mulţi se temeau, ucigând 187 de germani în primele sale 75 de zile de război.
Lunetiştii care au participat la aceste bătălii au luptat chiar în liniile inamice, deseori departe de unităţile lor. Era o muncă extrem de periculoasă şi dificilă, pentru că Pavllicenko trebuia să stea complet nemişcată ore întregi pentru a nu fi detectată de lunetiştii inamici. După ce şi-a făcut un renume în Moldova şi Odessa, ea a fost transferată în Crimeea să lupte în Bătălia de la Sevastopol.
Pavlicenko devenea tot mai bună, duelându-se chiar cu lunetişti inamici. Institutul Smithsonian arată că a ucis în total 36 de lunetişti germani, unii dintre ei având în palmares numeroase decoraţii militare. „Asta a fost una dintre cele mai tensionate experienţe din viaţă mea”, a spus Pavlicenko.
A luptat timp de opt luni la Sevastopol, unde a fost premiată de către Armata Roşie şi înaintată în grad. A fost rănită de mai multe ori pe câmpul de luptă, însă a fost retrasă de pe front abia după ce o rachetă i-a explodat în faţă, când poziţia sa a fost bombardată de germanii disperaţi să o ucidă.
Spaima germanilor
A devenit figura marcantă a războiului, protagonistă a propagandei Armatei Roşii şi spaima soldaţilor germani de pe tot frontul de est. Germanii chiar i-au propus să dezerteze şi să se alăture lor.
Pavlicenko a devenit instructor pentru trăgători de elită şi în scurt timp a fost invitată la Casa Albă. A fost primul soldat sovietic care a vizitat Casa Albă, unde s-a întâlnit cu preşedintele Franklin Roosevelt şi cu Prima Doamnă Eleanor Roosevelt.
Pavlicenko s-a supărat pe jurnaliştii americani pentru modul în care îi puneau întrebări ostentativ sexiste despre război. Modul în care arată şi se îmbracă era şi acesta criticat.
Când a fost întrebată dacă se machia pe front, ea a răspuns: „Nu există restricţii în acest sens, dar cine are timp să se gândească dacă îi străluceşte nasul, când bătălia este în desfăşurare?”.
„Îmi port uniforma cu onoare. Are Ordinul Lenin pe ea. A fost murdărită de sânge în bătălii. Este clar că pe femeile americane le interesează dacă pot purta lenjerie de mătase pe sub uniformă. Ce reprezintă uniforma mai au încă de învăţat”, a declarat ea pentru revista Time, în 1942.
Pavlicenko a fost una dintre cele 2.000 de femei-lunetist care au luptat pentru Armata Roşie în Al Doilea Război Mondial şi una dintre cele 500 care au supravieţuit.
Cele 309 ucideri confirmate o plasează printre primii cinci cei mai bun lunetişti din istorie, însă, cel mai probabil, numărul este mult mai mare, pentru că o ucidere confirmată înseamnă că a fost văzută de o a treia persoană. După război, Pavlicenko s-a întors la Universitatea din Kiev pentru a-şi continua masterul.
În luna aprilie a acestui an, povestea Liudmilei Pavlicenko a fost prezentă într-un film intitulat „Bătălia de la Sevastopol” în Rusia şi „Indestructibil” în Ucraina. Pelicula a fost filmată în timpul protestelor de pe Euromaidan din 2013.