Maşinile cu propulsie pe hidrogen vor ajunge la vânzări totale de numai 70.000 de unităţi până în 2027, întrucât clienţii vor prefera maşinile electrice în special după creşterea autonomiei.
Maşinile electrice au parte de o concurentă firavă în segmentul ecologic din partea celor alimentate cu hidrogen, iar viitorul pare să curgă în aceeaşi direcţie.
În prezent, Japonia şi Statele Unite sunt principalele pieţe pe care se comercializează astfel de modele, iar Toyota Mirai este singura maşină alimentată cu hidrogen care poate fi cumpărată în Europa. Comparativ cu maşinile electrice, modelul japonez are ca avantaje o autonomie de 483 de kilometri şi un timp de încărcare de numai 5 minute.
Totuşi, astfel de aspecte nu sunt suficiente, în condiţiile în care numărul de staţii de încărcare este foarte scăzut, iar dezvoltarea unor reţele este îngreunată de costuri: o staţie pentru alimentarea cu hidrogen costă circa 2.6 milioane de euro, în timp ce preţul pentru una pentru maşini electrice variază între câteva zeci de mii şi câteva sute de mii de euro.
În plus, avantajul autonomiei mai mari este pe punctul de a fi pierdut, întrucât numeroşi constructori vor lansa în următorii doi ani modele cu autonomie de 300-320 de kilometri. În acest context, constructorii ezită să investească bani în modele alimentate pe hidrogen, chiar dacă acestea „sunt atractive pentru clienţi pentru că aceştia trebuie să facă cele mai puţine schimbări de comportament comparativ cu experienţa actuală de alimentare”, explică Morry Markowitz, preşedintele unei asociaţii americane pentru promovarea hidrogenului ca sursă de energie pentru maşini.
În acest context, IHS Automotive anticipează că numărul maşinilor alimentate cu hidrogen va ajunge la numai 70.000 de unităţi până în 2027, adică la numai 0.1% din numărul total de maşini vândute. Predicţia este mult mai pesimistă decât aşteptările celor de la Toyota, care spera să vândă peste 30.000 de unităţi alimentate pe hidrogen în fiecare an începând din 2020.