În timp ce jucătorii din domeniul financiar, dar nu numai își dispută supremația în sistemul de plăți al viitorului, germanii par foarte mulțumiți de metodele tradiționale.
Plățile în numerar continuă să predomine în Germania, cea mai mare economie europeană, notează Quartz.
Citeşte şi: Prima ţară care ar putea renunţa la banii lichizi până în 2020; Doar 5% din tranzacţii se mai fac în prezent cu cash
În medie, în portofelele germanilor se află aproape de două ori mai mult cash (aproximativ 123 de dolari) decât în Australia, SUA, Franța și Olanda, potrivit unui raport al Rezervei Federale în care au fost analizate metodele de plată ale consumatorilor din șapte țări.
Circa 80% din toate tranzacțiile din Germania sunt realizate în numerar. În SUA, acest tip de plăți are o pondere mai mică de 50%.
Rezultatele sondajelor explică parțial preferința germanilor pentru plățile cash. Astfel, o parte dintre participanți au afirmat că prin utilizarea cash-ului le este mai ușor să țină evidența banilor și a cheltuielilor.
Alte răspunsuri au arătat că germanilor le place confidențialitatea oferită de utilizarea numerarului, în concordanță cu entuziasmul general față de o politică strictă de protejare a vieții private.
În același timp, această preferință are de-a face și cu istoria monetară tumultoasă a Germaniei, explică Quartz, care amintește că în timpul hiperinflaţiei din timpul Republicii de la Weimar, care a atins apogeul în 1923, prețurile au crescut de un trilion de ori, în condițiile în care Germania încerca să plătească o datorie de război covârșitoare.
O pâine a ajuns să coste 428 de miliarde de mărci, iar prețul unui kilogram de unt a urcat la aproximativ 6 trilioane.
Salariații primeau la sfârșit de lună teancuri de bancnote, pe care le colectau uneori în coșuri de rufe, și se grăbeau să cumpere bunuri înainte ca banii să devină inutili.
După al Doilea Război Mondial, moneda germană a trecut din nou printr-o perioadă dificilă. Hitler a finanțat în mare măsură războiul prin tipărire de bani, menținând inflația sub control printr-o politică strictă privind prețurile.
În timpul ocupației de după război, Aliații au menținut controlul asupra salariilor și prețurilor. Însă o parte din ce în ce mai mare din activitatea economică s-a mutat pe piața neagră.
Reforma monetară din 20 iunie 1948, care a presupus înlocuirea Reichsmark-ului, monedă germană între 1924 și 1948, cu Deutsche Mark, la o rată de schimb de peste 10 la 1, a fost, de asemenea, dureroasă, ducând la evaporarea a peste 90% din economiile germanilor.
Măsura a fost considerată una dură, dar necesară pentru a declanșa redresarea economică a țării.
Marca germană a devenit un motiv de mândrie, iar trecerea Germaniei la mondeda euro în 2002 a provocat o oarecare consternare.
În ceea ce privește legătura acestor evenimente cu preferința pentru cash, cercetătorii susțin că amintirea hiperinflație poate fi destul de puternică. Locuitorii din țările care au trecut prin crize bancare preferă deseori să economisească în numerar, și nu să-și țină banii în bănci.
Quartz menționează țări ca Bulgaria și România, care, cu o istorie recentă de instabilitate monetară și crize financiare, folosesc, de asemenea, masiv cash-ul.
Aversiunea față de datorii
În cazul germanilor, aceștia nu iubesc neapărat cash-ul, cât, din aceleași motive istorice, urăsc datoriile.
Aversiunea lor față de credite ipotecare constituie unul dintre motivele pentru care Germania are un număr scăzut de proprietari de locuințe.
La explicațiile enumerate mai sus, Financial News adaugă faptul că implicarea semnificativă a Germaniei în schemele de ajutor pentru vecinii foarte îndatorați din zona euro a consolidat în rândul cetățenilor săi mentalitatea că cel mai bun mod de a-ți supraveghea finanțele este cash-ul.
Totuși, există semnale cu privire la reducerea dependenței de cash, în special din partea tinerilor germani, care își însușesc cu mai multă ușurință formele moderne de plată.
De asemenea, companii ca American Express și Mastercard fac eforturi mari pentru a schimba comportamentul de plată al germanilor.
The European Financial Review precizează că numărul tranzacțiilor cu carduri de credit și de debit a crescut în Germania, în special în cadrul sistemului Girocard (cardul de debit local), în timp ce plățile online au cunoscut un avans puternic în ultimii ani.
Citeşte şi: Suedia ar putea deveni prima țară din lume care să renunțe la banii cash