Țările baltice au reușit să se conecteze la rețeaua europeană de energie electrică reușind astfel, după 25 de ani, să obțină independența energetică față de Rusia.
Lituania, Letonia și Estonia vor putea cumpără energie electrică din Polonia și Suedia, iar Rusia se poate trezi cu o pană de curent totală în exclava Kaliningrad, prinsă între Polonia și Lituania, anunța Bloomberg.
Investiții de miliarde
Anul trecut, Lituania a deschis primul terminal de gaz natural lichefiat din UE, eliminând monopolul întreținut de Rusia pe piață combustibilior din cele trei foste republici sovietice de la Marea Baltică.
Anul acesta, Lituania a investit 1,1 miliarde de euro pentru a se conecta la rețeaua de energie electrică a Poloniei și o sumă aproape dublă pentru o conexiune submarină la rețeaua similară din Suedia.
Numai cea de-a două legătură este suficient de mare pentru a elimina total dependența Lituaniei de importurile de energie din Rusia.
În același timp, Estonia are propriile capacități de producție construite în ultimul timp, jucând rolul de producător de energie electrică în regiune.
„Acum putem cumpăra electricitate din Polonia, Suedia, Rusia sau Estonia. Totul depinde de preț. Teama de factorul rusesc a dispărut, așa cu a dispărut și amenințarea privind sistarea livrărilor de gaze din Rusia, după ce am construit terminalul LNG”, explică ministrul lituanian al Energiei, Rokas Masiulis.
Se întoarce roata
În cel de-al treilea trimestru al acestui an, Lituania a fost nevoită să importe din Rusia aproape jumătate din energia electrică consumată.
Deficitul comun de energie al celor trei țări baltice a fost de 25% în cursul anului 2014, numai Lituania văzându-se nevoită să acopere jumătate din acesta prin importuri din Rusia, via Belarus.
Acum însă, roata pare să se fi întors, iar independența energetică a celor trei state baltice îi dă frisoane lui Vladimir Putin.
Liderul de la Kremlin a fost nevoit să recunoască faptul că Moscova se poate vedea nevoită să realizeze investiții de miliarde de dolari pentru a asigura o rețea directă de alimentare cu energie electrică a Kaliningradului, peticul super-militarizat menținut de Rusia în coastă Lituaniei și a Poloniei.
Serviciul de presă al Ministerului Energiei din Rusia a refuzat să comenteze acest aspect.
De la închiderea centralei nucleare de la Ignalina, în 2009, Lituania devenise din ce în ce mai dependentă de electricitatea furnizată de Moscova, anul trecut deținând locul al ÎI-lea, după China, în clasamentul importatorilor de energie din Rusia.
Rusia controlează și în prezent rețeaua de transport a energiei electrice de pe fostul teritoriu al Uniunii Sovietice, dar integrarea celor trei state în rețeaua comună europeană se poate solda cu o ruptură în sistemul integrat gândit de sovietici, iar aceasta ar avea ca rezultat final lăsarea Kaliningradului în beznă.
În primăvară, navele rusești din Marea Baltică au încercat să stânjenească cât mai mult operațiunea de lansare a cablului submarin care leagă Suedia de Lituania.
„Împreună cu oficialii din Lituania, ne-am exprimat îngrijorarea față de această atitudine și am cerut un răspuns. Din fericire, acum, odată cablul instalat, nu ne mai facem griji cu astfel de chestiuni”, a precizat ministrul suedez al Energiei, Ibrahim Baylan.
Pentru Rusia, singura șansă de a ține Kaliningradul „în priză” o reprezintă o investiție în centrale nucleare și termo-electrice, iar Moscova a anunțat că intenționează să construiască patru astfel de centrale, pentru a elimina riscul declanșării unei crize energetice în avanpostul sau militar de la Marea Baltică.
Un preț mai bun
Lituania a cumpărat 3,2 TWh de electricitate de la Rusia în cursul anului trecut, în timp ce Estonia a reușit să exporte către celelalte două state baltice o cantitate de 2,8 TWh.
În total însă, deficitul de energie electrică din regiune înregistrat anul trecut a fost de 7,1 TWh, conform administratorului rețelei estoniene de energie electrică.
Dar sfârșitul acesta de an îi prinde pe lituanieni ceva mai bucuroși. Odată cu conectarea la rețeaua europeană de energie electrică, consumatorii vor plăti și un preț mai mic.
Electricitatea produsă în Polonia este cu 9,1% mai ieftină decât cea livrată de ruși, iar pentru curentul electric primit din Suedia prețul ar putea să scadă aproape cu 50% față de media de 42 de euro/MWh întâlnită pe piața lituaniană.
Cele trei state baltice intenționează să mai realizeze cel puțin încă o legătură cu rețeaua europeană de energie electrică, mai mult în scopul de a realiza un circuit complet sincronizat.
„Deplină sincronizare cu rețeaua din UE ar însemna că țările noastre nu sunt doar insule cu niște punți de legătură cu Europa”, apreciază Greta Monika Tuckute, directorul Centrului de Studii Geopolitice din Lituania.
Cele două noi rețele construite de Lituania au o capacitate de 200 MWh pe legătură realizată cu Polonia și de 4 TWh prin intermediul cablului submarin care vine din Suedia.