Pe fondul scăderii constante din ultima perioadă a prețului petrolului și al speculațiilor legate de o înțelegere între SUA și Arabia Saudita în defavoarea Rusiei, analiști chestionaţi de Bloomberg rememorează ultimul episod când marii producători de petrol au fost prinși într-un război al prețurilor orchestrat de Arabia Saudită, iar lucrurile nu au ieșit deloc bine pentru americani.
Citeşte şi: OPEC caută soluţii în faţa prăbuşirii cursului petrolului
În 1986, saudiții au deschis o nouă conductă, ceea ce a dus la o scădere a prețului petrolului cu 67%, în doar patru luni, până la limita de 10 dolari pe baril. Industria SUA s-a prăbușit, generând cea mai mare reducere a producției din ultimul sfert de secol, iar Arabia Saudită și-a recâștigat poziția de lider în piață, notează Bloomberg.
În acest context, întâlnirea statelor membre OPEC, care se desfășoară în aceste zile, la Viena, devine mai importantă, susțin experții din domeniu, ale căror păreri sunt împărțite între cele două variante: fie scad producția de petrol pentru reglarea prețului, fie lasă lucrurile așa cum sunt, suspectând o „înţelegere tacita” între SUA și Arabia Saudită, în defavoarea Rusiei, pentru care petrolul este una dintre cele mai importante surse de alimentare a PIB-ului.
„În 1986 s-a înregistrat un colaps al preţurilor pe care nimeni nu l-a anticipat. Mulți au ieșit din afaceri atunci. Este un moment pe care nimeni nu l-a uitat”, a spus Michael Lynch, șef al Institutului de Cercetare Economică și Energetică din Wakefield, Massachusetts, care se ocupă de sectorul petrolier de 37 de ani.
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care produc 40% din petrolul lumii, a pompat 31 de milioane de barili pe zi, în octombrie, peste ținta unanim acceptată de 30 de milioane de barili.
Citeşte şi: Planul Rusiei pentru a crește prețurile la petrol
Jocul Arabiei Saudite
Lovitura pe care a dat-o Arabia Saudită în 1986 nu a fost singulară. Regatul saudit a fost cel mai mare producător de petrol din lume ani la rând, făcând ca prețurile să crească și să scadă după bunul plac. Ca membru fondator al OPEC însă, Arabia Saudită s-a văzut nevoită să reducă producția, în 1985, la 3,2 milioane de barili pe zi, de la 9 milioane, în 1981, ceea ce a generat un deficit bugetar care se adâncea de la an la an.
În decembrie 1985, saudiții s-au decis să recâștige poziția dominantă, ceea ce a dus la o scădere a prețului la un minim de 10,42 de dolari, în martie 1986, de la un maxim de 31,72 de dolari, în noiembrie 1985.
OPEC a stabilit o nouă limită a producției în decembrie 1986, însă până în acel moment, afacerile producătorilor de petrol din America erau la pământ. Rata șomajului în Oklahoma ajunsese la 8,9%, iar în Texas la 9,3%, față de media națională de 7%. Producția în Oklahoma scăzuse cu 8,3% și cu 7,1% în Texas, potrivit datelor citate de Bloomberg.
Rememorând acel moment, producătorii de petrol din SUA dau vina pe Arabia Saudita și pe OPEC și pentru criza actuală, când prețul petrolului scade constant de câteva luni, ajungând la minimul ultimilor patru ani, pe fondul producției record, ceea ce duce din nou la o prăbuşire a afacerilor.
Citeşte şi: OPEC caută soluţii în faţa prăbuşirii cursului petrolului
Există o alianță SUA-Arabia Saudita împotriva Rusiei?
Declinul cotațiilor petrolului, declanșat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parțial din exploatarea zăcămintelor de șist din Statele Unite dar și din cauza cererii scăzute, în special în Europa și Asia.
Cotațiile petrolului sunt în declin în condițiile în care unii membri importanți ai OPEC rezistă apelurilor de reducere a producției. În schimb, aceștia au micșorat prețurile exporturilor de țiței pe piața americană, unde producția se află la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.
Piața a fost inundată în ultima perioadă de teorii ale conspirației, în jurul lipsei de reacție a Arabiei Sauditate. Thomas Friedman, editorialist la New York Times, a scris despre „un război mondial al petrolului, între Statele Unite și Arabia Saudita pe de o parte și Rusia și Iran pe de altă parte”.
Rusia și-a fundamentat bugetul pentru 2015-2017 pe un preț al petrolului de 100 de dolari/baril, în timp ce banca centrală face calcule la un preț al barilului de 95 de dolari. În aceste condiții, ministrul de Finanțe Anton Siluanov a atenționat guvernul că este nevoie de tăieri de cheltuieli de 10%, pentru ca bugetul să facă față pierderilor provenite din scăderea prețului la petrol.
Citeşte şi: Prețul petrolului continuă să scadă; A ajuns la minimul ultimilor 4 ani