Publicarea Politicii Bugetar Fiscale pentru 2016 a avut loc cu mari întârzieri, ceea ce nu a permis o discuție mai amplă pentru îmbunătățirea propunerilor. De asemenea, unele propuneri nu sunt suficient de bine fundamentate, chiar dacă intențiile și obiectivele rezultă din problemele existente în lupta cu evaziunea fiscală, spun analiștii de la Expert Grup.
În continuare prezentăm cele mai importante modificări la politica fiscală pentru 2016.
1. Introducerea impozitului pe autovehicule în sistemul taxelor locale, cu excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din sistemul taxelor rutiere
Este o decizie politică, promovată în special de autoritățile locale, pentru fortificarea veniturilor proprii a Autorităților Locale de nivelul întâi. Modificarea va intra în vigoare din anul 2017. Din punct de vedere tehnic, această modificare presupune că impozitul dat va fi administrat la fel ca și impozitul pe imobil.
Astfel, Expert – Grup recomandă, în 2016, proprietarilor să scoată de la evidență autovehiculele care nu pot fi utilizate și să regleze problemele de proprietate. Modalitatea de calcul și nivelul impozitului dat se preconizează să rămână la nivelul taxei pentru folosirea drumurilor de autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din 2015. Ministerul Finanțelor estimează pentru anul 2017 un venit pentru APL de circa 346 mil lei, în timp ce pentru anul 2015 din această taxă se preconiza încasarea a 591 mil lei (din care in Fondul Rutier 50% adică 295 mil lei). Astfel, estimăm că veniturile încasate în 2017 de Autoritățile Publice Locale de nivelul întâi vor fi de circa 700 mil lei.
2. Declararea și justificarea provenienței mijloacelor financiare pentru procurarea bunurilor imobiliare și/sau autovehiculelor de peste 30 mii EURO
În viziunea Ministerului Finanțelor, aceasta este o măsură care vine să diminueze evaziunea fiscală a persoanelor fizice. Chiar dacă această măsură nu creează mari probleme pentru persoanele cu venituri legale, decât efortul de a face o vizită în plus la Organul Fiscal, autorităţile nu aduc suficiente argumente care ar arăta cum această măsură o să îmbunătăţească conformarea fiscală, spun cei de la Expert – Grup.
Toate persoanele la care se înregistrează o discrepanță mai mare de 300 mii lei dintre cheltuieli și venituri pot fi subiecți ai evaluării indirecte cu toate urmările respective. În acest condiții, nu sunt clare motivele pentru care o persoană care nu are această discrepanță ar trebui să prezinte o astfel de Declarație. Astfel, experții spun că măsura nu este una suficient fundamentată și pregătită pentru a putea fi acceptată.
3. Interdicţia de a părăsi ţara pentru administratorii Agenților Economici care au o datorie la BPN de peste 100 mii lei si pentru persoanele fizice care au o datorie de peste 5 mii lei
În viziunea noastră este o măsură care nu este justificată și considerăm aplicarea acesteia ca un abuz. Libera circulație este un drept care poate fi limitat doar prin deciziile instanței de judecată.
4. Majorarea Accizelor
Este o acțiune cu caracter periodic, cu scopul de a ajusta nivelul accizelor la inflație și la politicile sectoriale. Însă la acest subiect se pot menționa câteva observații critice față de propunerile prezentate:
Accizele la țigări
În primul rând, se observă că autoritățile consideră în continuare că țigările fără filtru sunt un produs de primă necesitate și prin urmare, trebuie să mențină prețuri accesibile. Este evident că acest lucru contravine politicilor de combatere a fumatului, prin diminuarea accesului prin preț la acestea. De asemenea, în conformitate cu obligațiile Republicii Moldova față de UE, se prevede ca până în 2025 valoarea accizelor per 1000 de țigarete să ajungă la 90 de EUR. Însă, putem constata că Guvernul nu intenționează să implementeze aceste obligații. Pentru a îndeplini această obligație, accizele trebuie să crească cu circa 8-9 euro per 1000 țigarete anual.
Putem constata că Guvernul, prin propunerile la accizele pentru țigări, de fapt a planificat o diminuare în termeni reali a accizelor pentru țigări, astfel diminuând veniturile la buget din această sursă față de anul precedent și nu a ținut cont de obligațiile Republicii Moldova de a atinge ținta de 90 de euro per 1000 de țigarete până în 2025. Totodată, Guvernul consideră în continuare că țigările fără filtru sunt mai puțin nocive decât cele cu filtru și menține în mod deliberat un nivel jos al accizelor față de Ucraina și România.
Accizele la autoturisme
Experții spun că este necesară stoparea majorării accizelor la autoturisme și de elaborat o politică de impozitare echitabilă în acest domeniu, care ar ține cont și de alte impozite și taxe asociate autoturismelor și care ar exclude utilizarea masivă a autoturismelor neînmatriculate în Moldova.
Accizele la carburanți
Accizele la carburanți se vor majora cu 11.4%,ce reprezintă creșterea nominală planificată pentru PIB în 2016. Chiar dacă în principiu nu am susținut acest mecanism de majorare a accizelor la carburanți, această creștere este acceptabilă pentru anul 2016, deoarece vine pe fonul diminuării prețurilor la carburanți.
Accizele la bere
Accizele la bere se propune a fi majorate de la 2.15 lei per litru la 5 lei, (+233%). Este o propunere fără prezentarea unor argumentări și evaluare a impactului asupra structurii consumului de băuturi alcoolice. Această măsură, coroborată cu majorarea accizelor la alte produse alcoolice (cu excepția vinurilor seci) doar cu 10.5%, creează riscul de a modifica structura consumului spre băuturile tari.
5. La capitolul impozitul pe venit, se prevede introducerea conceptului Preţurilor de Transfer
Implementarea conceptului prețurilor de transfer a întârziat deja foarte mult în Republica Moldova. În conformitate cu propunerile de la acest capitol, anul 2016 este un an pregătitor, în condițiile în care depunerea dosarelor prețurilor de transfer se va începe din 2017. Implementarea acestui concept este unul ce necesită costuri și abilități suplimentare pentru Organele Fiscale. Din această cauză, recomandăm aplicarea acestui concept doar în tranzacțiile cu nerezidenții. De asemenea, este bine de menționat că propunerile înaintate sunt doar un început care va necesita o dezvoltare în anii viitori. Implementarea acestui concept va avea un impact pozitiv nu dor asupra impozitării (excluderea pierderilor fiscale în favoarea altor state), ci și asupra mediului concurențial în unele sectoare, inclusiv asupra stabilirii prețurilor în domenii cum ar fi comerțul cu carburanții.
De asemenea, este bine de menționat că implementarea conceptului prețurilor de transfer poate să nu dea nici un efect în cazul unui nivel ridicat de corupție în organele fiscale și judiciare. În acest sens sunt necesare masuri suplimentare de prevenire a corupției, elaborarea ghidurilor de bună conduită etc.
6. Obligativitatea reevaluării bunurilor imobiliare odată la 3 ani
Autoritățile locale au menționat nu o singură dată că nivelul impozitului imobiliar este în multe cazuri unul derizoriu. Astfel, reevaluarea periodică a bunurilor imobiliare este justificată. Însă, acest lucru trebuie să aibă loc într-un mod cât mai eficient posibil. Propunerile prezentate nu conțin o analiză de impact, astfel există riscul ca cheltuielile cu reevaluarea, să depășească sporul la impozitul achitat față de anul precedent (sau beneficul pentru agenții economici, dacă costul se micșorează). În aceste condiții, considerăm că evaluarea / reevaluarea bunurilor imobile este absolut necesară, însă modalitatea efectuării acestora (pentru toți contribuabilii) și periodicitatea efectuării acesteia trebuie revăzută. În același timp, este necesar de sporit controlul asupra calității rapoartelor de evaluare a bunurilor imobiliare, de majorat termenul obligativității reevaluării odată la 5-7 ani, iar reevaluările intermediare să fie efectuate din oficiu în baza formulelor ce țin cont de indicatori globali și locali. Iar, în cazul în care agenții economici vor considera că reevaluarea din oficiu este incorectă, să aibă dreptul să apeleze la reevaluarea prin agentul titular. De asemenea, nu este foarte clară necesitatea prezentării unui raport anual la Cadastru, care de asemenea va spori povara de raportare a întreprinderilor.
7. Majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din intravilan şi extravilan cu 15%
Cotele impozitului funciar nu au fost modificate din anul 2012. Astfel, pentru evitarea erodării bazei fiscale a Autorităților Publice Locale este necesară o majorare a acestora. De altfel majorarea propusă de 15% nu acoperă integral inflația perioadei 2012-2015, care a fost peste 28%. În acest sens este bine să se introducă o formulă de evaluare periodică a acestor cote în funcție de inflația înregistrată în anul precedent.
8. Acordarea dreptului organelor fiscale pentru calcularea contribuțiilor și primelor
Se propune acordarea dreptului organului fiscal de a calcula contribuţii şi prime, în cazul în care organul fiscal deţine probe concludente că salariile se achită în plic și că aceste operațiuni economice nu sunt reflectate în evidența contabilă.
Este o modificare firească, care trebuia efectuată cu mult timp înainte. Considerăm că este bine ca contribuțiile sociale și medicale să fie reglementate de Codul Fiscal, iar organele fiscale să fie responsabile integral de administrarea acestora.
9. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului
La acest capitol s-a venit cu două modificări la prima vedere nesemnificative, însă care pot ajuta în lupta cu evaziunea fiscală. Este vorba de:
Consumatorul are dreptul asupra unui bun fără să-l achite dacă nu i s-a oferit bonul de casă. Chiar dacă la prima vedere pare o prevedere inutilă care nu poate fi aplicată, în realitate aceasta deschide calea pentru a recupera sumele achitate comerciantului, dacă se dovedește că pentru bunul respectiv nu a fost emis bonul de casă. Este evident că pentru bunurile scumpe, neoferirea bonuri de casă creează riscuri mari pentru comerciant de a fi forțat să ofere gratis bunul respectiv.
Consumatorul va fi obligat să ia bonul de casă și să-l prezinte la solicitarea organelor fiscale. În caz contrar se va aplica o amendă de 60 lei. În viziunea noastră, această prevedere este prematură. În primul rând este bine să se implementeze toate măsurile necesare privind eliberarea bonului de casă aplicabile comercianților, inclusiv reglementarea mai strictă a conținutului acestora. De asemenea, considerăm că introducerea obligativității pentru consumator de a lua bonul de casă în principiu poate fi aplicată, însă doar după o consultare amplă cu consumatorii.