De la începutul anului și până în data de 18 februarie, leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ comparativ cu principalele valute de referință, cu 34% față de dolarul SUA și cu 26% față de moneda Euro. În plus, acesta a slăbit și în fața rublei rusești cu 22%.
De ce se depreciază leul?
„În Republica Moldova regimul cursului valutar este unul flotant. Rata de schimb a monedei naționale față de alte monede este determinată de cerere și oferta de valută pe piață, iar BNM intervine doar cu scopul evitării fluctuațiilor excesive și în limita disponibilității activelor oficiale de rezervă (rezervele valutare ale țării). Respectiv, orice fluctuație este determinată de mecanismele pieței: cerere și ofertă”, se arată într-un comentariul al Expert-Grup.
Potrivit experților, deprecierea leului din 2015 este o continuare a unei tendințe care a început timid încă în a doua jumătate a anului 2011, s-a conturat în 2012-2013 și a accelerat în 2014 și în special la începutul anului 2015.
„La baza acestor tendințe incipiente au stat factori fundamentali, precum diminuarea din 2011 a ponderii remiterilor în dolari SUA și reducerea exporturilor spre CSI în 2013-2014. Prin urmare, economia moldovenească parcurge un proces lent de adaptare la conjunctura internă și externă, iar cursul de schimb este un instrument fundamental în acest sens”, potrivit experților.
Analiștii economici consideră că aprecierea leului în termeni reali efectivi relevă faptul că, în 2014, deprecierea nominală a acestuia a fost mai lentă decât în regiune: spre exemplu, în Federația Rusă moneda națională s-a depreciat cu 72%, iar în Ucraina – cu 97%, pe când leul moldovenesc s-a depreciat cu circa 20%.
Experții compară deprecierea monedei naționale cu febra, „aceasta este un simptom al anumitor maladii mult mai fundamentale de care suferă economia moldovenească”.
„Totuși, până în prezent, în lipsa unui Guvern funcțional, acțiunile s-au rezumat la înlăturarea simptomelor și nu a cauzelor deprecierii. Astfel, pentru a satisface cererea de valută BNM a vândut de la începutul anului 2014 și până în prezent circa 600 milioane USD, fapt ce a coborând nivelul activelor oficiale de rezervă la circa 3,3 luni de importuri (nivelul minim admisibil este de 3 luni de importuri). Odată cu accentuarea factorilor non-fundamentali și, respectiv, cu atingerea pragului minim admisibil al rezervelor valutare, BNM a recurs la înăsprirea destul de drastică a politicii monetare (majorarea ratei de bază și a normei rezervelor obligatorii), pentru a încuraja economisire în monedă națională, reduce masa monetară și atenua presiunile asupra leului moldovenesc”, se arată în comentariul Expert-Grup.
Iată ce trebuie să mai întreprindă autoritățile pentru a redresa situația valutară, în viziunea analiștilor economici:
– Decât să acționeze pe post de pompier, BNM trebuie să-și fortifice capacitățile de anticipare și prevenire a riscurilor valutare și inflaționiste.
– Este necesar de consolidat independența politică și instituțională a BNM, fapt ce ar permite acesteia exercitarea mai eficientă a atribuțiilor de bază. Majorarea independenței trebuie corelată și cu asigurarea unui nivel mai înalt de transparență și responsabilitate.
– BNM trebuie să asigure o reglementare mult mai eficientă a sistemului bancar, cu accent pe asigurarea respectării criteriilor de calitate pentru acționarii băncilor și contracarării tranzacțiilor suspecte.
– Este necesară consolidarea acțiunilor de investigare din cadrul BNM și penalizarea eventualelor atacuri speculative valutare care afectează stabilitatea macroeconomică a țării.
– La implementarea acestor recomandări, BNM trebuie să coopereze mai intens cu alte instituții de resort: Guvern, Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Concurenței etc