19 instituții financiare, din care aproape jumătate sunt active, au fost implicate în schema de spălare de bani prin sistemul bancar și judecătoresc din Republica Moldova, cunoscută drept cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est.
După arestarea la începutul lunii noiembrie, la Rostov pe Don, a lui Alexandr Grigoriev, unul dintre participantii activi la schemă, Ministerul de Inteme al Federatiei Ruse a făcut publică şi lista băncilor care au participat la „schema moldovenească” de spălare a banilor.
Potrivit datelor obţinute de RBC, e vorba de 19 instituţii financiare din care aproape jumătate sunt active, scrie mold-street.com.
Printre băncile implicate dar care au rămas deja fără licență se numără Russkii Kredit, Transportnîi, Zapadnîi, Mast-Bank, Antalbank, Russkii Zemelinâi Bank, Taurus, European Express, Rublevsky, Interkapitalbank.
În listă figurează și bănci active precum Baltika, Sovetskii, Oka, Strateghia, Morskoi Bank, Smart Bank Kreditinvest și Tempbank.
Cum funcţiona schema
Potrivit investigaţiei RISE, „spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activităti de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susţinută de o instanta de judecată care semna ordonanţe judecătoreşti pentru a legaliza banii murdari.
Afacerile erau firme-fantomă ce protejau proprietaili reali. Băncile implicate în proces trebuiau să fie ele însele murdare sau neinteresate de a afla de unde proveneau aceştia.
O tranzacţie tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, şi cu adevăraţii lor proprietari ascunşi în zonele off-shore, numite şi paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals, în care una cădea de acord să imprumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat nici un imprumut.
Paradisul fiscal ales în această operaţiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzactie au fost uriaşe, variind de la 100 la 800 milioane USD. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federaţia Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetătean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanţele judecătoreşti din Republica Moldova.
Materialul integral poate fi citit pe mold-street.com