Suntem în plin vârtej al crizei datoriilor Greciei. De fapt, acesta ar putea să fie chiar ochiul uraganului, cum s-ar spune. Guvernul Tsipras are termen până joi să vină cu un plan coerent de salvare a țării. Până acum, au fost numai vorbe. Sâmbătă este ziua în care liderii europeni vor hotărî dacă UE va merge mai departe fără Grecia sau îi va întinde țării o mână de ajutor.
Citeşte şi: WSJ: Grecia cere un plan de salvare pe trei ani
Ceea ce știm până acum este că…
Marțea trecută, Grecia a devenit prima țară dezvoltată care nu și-a onorat datoriile către Fondul Monetar Internațional. Guvernul Tsipras trebuia să asigure 1.55 miliarde de euro iar suma reprezintă cea mai mare factură neachitată din istoria FMI-ului. Fondul de salvare al zonei euro are opțiunea de a declara Grecia în incapacitate de plată și să ceară restituirea accelerată a plăților. Mai mult ca sigur, nimeni nu va opta pentru această variantă, cel puțin nu pe moment.
Băncile grecești s-au bazat în ultimele luni pe lichiditățile de urgență acordate de Banca Centrală Europeană. Au pus bani deoparte din vânzarea unor active și, de fiecare dată când un deponent cere să își retragă banii din cont, băncile elene trebuie să se împrumute de la BCE. Populația și-a retras numai în luna mai 35 de miliarde de euro din bănci și lichiditățile instituțiilor de creditare grecești mai au disponibil sub 1 miliard de euro.
Duminică, BCE a înghețat plafonul creditării de urgență pentru băncile grecești la 89 miliarde de euro. Fără a mai putea găsi resurse ca să le plătească deponenților, băncile s-au închis începând de lunea trecută iar de la ATM-uri se pot retrage doar 60 de euro pe zi. Băncile pot redeschide numai în situația în care se ajunge la un acord cu BCE. Pentru aceasta, guvernul Tsipras trebuie să cadă la o înțelegere cu Troica fie pentru alocarea unui al treilea bailout. Termenul limită este 20 iulie. Abia de-atunci situația se complică pentru eleni. În acea zi, Grecia trebuie să îi achite BCE 3.5 miliarde de euro. Dacă guvernul Tsipras nu va reuși să facă acest lucru, atunci board-ul director al BCE-ului va lua decizia, mai mult ca sigur, ca băncile elene să nu mai beneficieze deloc de asistență cu lichidități în regim de urgență.
De fapt, Grexitul a început…
Din momentul în care guvernul de la Atena a interzis transferurile electronice de bani peste graniță, Grecia deja s-a plasat cu un picior în afara zonei euro. Consumatorii și afaceriștii greci preferă, acum, banii cash. Un euro într-un cont bancar grecesc nu mai are aceeași valoare că un euro dintr-o bancă germană. Rezultatul? Putem considera că „moneda” din conturile grecilor nu mai este chiar euro!
În momentul în care BCE va spune stop și nu le va mai acorda băncilor Greciei capital lichid, atunci, acestea vor trebui să restituie banii împrumutați. Evident că nu pot să facă asta, așa că vor da faliment.
Sistemul bancar va trebui, apoi, să fie repornit, pentru a asigura măcar comerțul bunurilor și serviciilor esențiale. Guvernul va trebui să adopte o rezoluție bancară. Dimensiunea colateralului pentru BCE va șterge toate activele băncilor iar dacă va mai rămâne ceva, oricum, va fi fără valoare. Activele băncilor sunt, în mare parte, credite acordate populației.
În acest proces, băncile vor trebui să fie recapitalizate. Capitalul unei bănci înseamnă diferența dintre active și pasive și, pentru această operațiune, băncile fie vor atrage active, fie își vor diminua pasivele. Iar aici intervin două opțiuni.
Citeşte şi: Oficial: Grecia a depus o cerere pentru un împrumut de la ESM
Restartul băncilor elene: cu bani de la BCE, de la zona euro sau de la deponenţi
Pentru a reporni sistemul banca în moneda euro, Grecia va avea nevoie de ajutorul BCE, singura instituţie în măsură de a furniza susţinere financiară cu lichidităţi în euro. BCE va reporni sistemul prin care acordă asistenţă de urgenţă băncilor elene şi va împrumuta cu moneda euro băncile nou constituite în ciuda activelor existente, pentru a-şi onora deponenţii.
Acum, băncile vor trebui să adauge active în euro ca să sustragă pasivele în euro. Singura instituţie care poate să facă acest lucru este Guvernul. Cum Guvernul nu mai are euro, va avea nevoie de ajutorul creditorilor din zona euro ca să facă asta. Deci, vor trebui să ajungă la o înţelegere. Băncile mai au o variantă, să obţină pasivele de la deponenţi. Asta înseamnă că deponenţii care mai au bani rămaşi în bănci îşi vor vedea conturile goale sau diminuate.
Cum va arăta Grexitul
Dacă guvernul Tsipras va adopta drahma, ar putea să folosească moneda nou creată ca să capitalizeze băncile. Ar putea să tipărească noua monedă şi să o folosească pentru a cumpăra acţiuni din bănci. Un soi de naţionalizare. Băncile vor avea, aşadar, active proaspete, adică bani în monedă drahma. Banca Naţională a Greciei va putea acorda lichidităţi în drahme iar băncile comerciale vor primi o gură de oxigen.
Tot sistemul financiar care era în monedă euro va fi convertit în drahmă. Deponenţii care aveau 100 de euro în conturi, vor avea acum 100 de drahme, dar o drahmă va avea o valoare mai mică decât un euro. Se estimează ca noua monedă a Greciei se va devaloriza cu 40% în raport cu euro. Asta înseamnă că 100 de drahme vor valora 60 de euro.
Citeşte şi: După Grecia, e rândul Italiei: O criză veche se acutizează