Mișcarea surprinzătoare a Băncii Populare a Chinei de a lăsa piața internă să stabilească valoarea cursului de schimb yuan/dolar se prelungește pentru încă o zi, ce-a de-a treia consecutivă.
Alarma privind declanșarea unui război al valutelor a fost deja trasă în piața globală, dar analiștii Stratfor cred că noua politică monetară a Beijingului este justificată de evoluția altor două valute de largă circulație: yenul și euro.
Citeşte şi: China dă frâu liber yuanului și aruncă în aer piața valutară
Reforma și protecționism
Devalorizarea yuanului până la minimul atins în ultimii 4 ani în raport cu dolarul este un semn că oficialii de la Beijing sunt deciși să se debaraseze de influența dolarului în tranzacțiile internaționale.
Desigur, această tendință alimentează panica investitorilor și analiștilor, care se tem de o constantă intervenție a băncii centrale din China în stabilirea cursului de schimb a yuanului.
Dar, pe de altă parte, evoluția yuanului din ultimele zile demonstrează că în China se petrece o schimbare care era deja prinsă în programul de reforme al Beijingului.
Politica de până acum a oficialilor chinezi, de a ține evoluția monedei naționale cât mai strâns legată de cea a dolarului, s-a dovedit a avea efecte secundare.
Citeşte şi: Decizia Chinei de a devaloriza yuanul ne aruncă înapoi în 2008
În ultimii ani, două dintre valutele importante de pe piață, yenul și euro, au suferit deprecieri constante în fața dolarului american, ca urmare a presiunii deflaționiste și a programelor de relaxare cantitativă inițiate de băncile centrale din Japonia și Europa.
Yenul a pierdut aproape 33% din valoare în fața dolarului, din 2012 și până în prezent, iar în cazul monedei euro se vorbește tot mai des de atingerea parității cu dolarul până la sfârșitul acestui an.
În tot acest timp, yuanul s-a menținut în coasta dolarului, suferind însă, ca urmare a aprecierii lui, în tranzacțiile cu partenerii comerciali ai Chinei.
De fapt, din iunie 2014 și până acum, yuanul s-a dovedit cea mai performantă valută de pe piață, apreciindu-se cu 13,5%, mai mult decât dolarul (12,8%) sau francul elvețian (11,4%).
Din perspectiva Beijingului, legătura strânsă dintre yuan și dolar nu a făcut decât să submineze competitivitatea mărfurilor chinezești exportate pe piețele din Europa și Japonia.
Citeşte şi: Yuanul are şanse să devină monedă de rezervă la FMI
În direcții opuse
Datele statistice din China referitoare la exportul din luna iulie arată o scădere de 8%, consecință a aprecierii monedei proprii și a creșterii economice în scădere din acest an.
Din acest punct de vedere, devalorizarea yuanului este o consecință firească a evenimentelor survenite în ultimele luni în economia chineză.
Chiar și așa însă, mișcarea făcută de Banca Populară a Chinei în cursul acestei săptămâni nu va ajuta în mod deosebit exporturile din țară, ci are rolul de a semnaliza altceva.
Cu oscilații de 2% față de cursul mediu de tranzacționare anunțat este greu să reducă dintr-o dată efectul celor 13,5 procente acumulate într-un an.
În schimb, oficialii din bancă centrală de la Beijing păr deciși să dea un semnal clar că, din acest moment, yuanul nu va evolua în aceeași direcție cu dolarul american.
Datele statistice ale economiei americane, prezentate în luna iulie, lasă destule speranțe pentru cei care așteaptă o creștere a dobânzii de referință în septembrie și la sfârșitul acestui an.
Practic, China semnalizează că nu are de gând să urmeze aceeași politică și pare decisă să lase yuanul să se deprecieze dacă va fi nevoie.
Show pentru FMI
Obiectivul principal al Chinei, în ceea ce privește yuanul, rămâne accederea monedei în coșul valutelor de rezervă al FMI.
Nu mai departe de săptămâna trecută, experții Fondului au recomandat amânarea cu încă un an a acestei decizii, motivând că valuta din China nu îndeplinește criteriile unei monede de folosință liberă la nivel internațional.
Creșterea impactului semnificativ pe care piața internă de capital îl are în stabilirea cursului de schimb al yuanului pare să fie un răspuns menit să liniștească aceste temeri și care a primit și un prim semnal favorabil din partea FMI.
Dincolo de show-ul pus în scenă pentru instituția internațională de credit, China are de înfruntat un alt pericol legat de devalorizarea propriei monede.
În acest moment, oficialii de la Beijing par să fi înțeles că modelul economic axat pe export nu are cum să mai dea roade într-o piață globală care se mișcă tot mai încet.
În schimb, trecerea la o economie bazată pe consum poate fi destul de dură în condițiile în care yuanul nu mai are o valoare ridicată în raport cu alte valute.
Oricât de dureroasă se va dovedi aceasta însă, Beijingul nu are decât o singură cale de urmat pentru a efectua această tranziție, aceea de a lăsa piața să influențeze cât mai mult cursul de schimb al monedei proprii.
Iar acesta poate fi, cu adevărat, un spectacol demn de urmărit.
Citeşte şi: China: 12 ani de pușcărie pentru difuzarea de mesaje anticomuniste