Am vorbit și anterior despre panica în care au intrat unii în ultimele săptămâni. Toți aceștia, cam peste noapte, în special mă refer la prima noapte petrecută de Filat în pușcărie, au devenit extaziați de „forța” pe care o are „excelentul strateg” și „politician” Plahotniuc.
Sunt cam tot aceiași care în noiembrie 2014, plini de patos ne îndemnau să ne salvăm țara, votând numai și numai cu Plahotniuc, Filat și Ghimpu. Tot ei, vrăjiți de „miraculosul” Plahotniuc de astăzi, vorbesc utilizând epitete tari la adresa fostului proxenet, ajuns să controleze un stat întreg. Și în panica lor generală, spun că orice s-ar întâmpla, tot „atotputernicul Plahotniuc va câștiga”.
Numai că lucrurile demult nu mai stau deloc așa. Iar ceea ce se întâmplă în ultimul an, în special în ultimele trei luni, demonstrează exact contrariul – Plahotniuc devine tot mai slab și vulnerabil.
Declarația de ieri a lui Traian Băsescu, care a arătat clar cu degetul în direcția oligarhului, declarându-l drept principala sursă de probleme în Moldova, demonstrează că subiectul Plahotniuc a depășit demult granițele țării și că Occidentul conștientizează ce se întâmplă aici, de fapt.
Și exercițiul de ieri, în urma căruia Guvernul Sturza a eșuat fără ca măcar să înceapă ședința Parlamentului a fost, oricât de paradoxal ar părea, încă un autogol de generic, marca Plahotniuc.
Pe de o parte el a arătat cât de mic și fricos este, temându-se de un exercițiu democratic în Parlament. Pe de alta, i-a mai aplicat o lovitură pionului său Ghimpu, de care s-a folosit în toată această istorie penibilă cu lipsa de cvorum, developându-i încă o dată adevărata față.
Unii s-au grăbit să spună că „uite dom’le, cum le-a pus Plahotniuc la cale, ce lovitură extraordinară i-a aplicat el lui Sturza”. Ei bine, e tocmai inversul. Și așa cum din 2010 până în 2015 am vorbit despre cât de periculos și puternic devine acest criminal, fiind de multe ori luat în derizoriu, cu aceeași siguranță pot spune acum, că Plahotniuc devine tot mai vulnerabil pe mișcare ce face.
Eu aș vrea acum să-l văd pe 11 ianuarie, noul termen înaintat de purtătorul său de cuvânt Lupu, la care ar urma să se prezinte în fața lui Timofti cu „majoritatea absolută” a lui Tănase, care urmează să propună premierul.
Aș vrea să văd și cine formează acea „majoritate absolută”, în aceste condiții extraordinare de presiune. Cine sunt cei 17, în afara celor 34 de slugi oficiale, care vor pune semnătura în dreptul numelui lui Plahotniuc. Dacă își vor asuma ei sutele de mii de oameni care vor ieși în stradă într-o astfel de situație.
Și dacă Plahotniuc nu se va înainta pe el, aș vrea să văd cine va fi înaintatul. Candu nu mai are nicio șansă. La fel ca și Lupu și oricine altcineva din PD. Toți membrii acestei grupări politico-mafiote sunt indezirabili pentru Occident. Va fi reciclat Leancă? Mă cam îndoiesc că mai ai ce recicla acolo.
Un panicat spunea ieri, fermecat de ce s-a întâmplat în Parlament, că Plahotniuc e cu un pas înaintea tuturor. Pot pe undeva să dau dreptate acestei idei. El chiar e cu un pas înaintea tuturor. Doar că e pe drumul care duce într-o singură direcție: spre o prăpastie fără fund. Iar după el și-i cară cam pe toți.
Alex Cozer