Norvegia se poate lăuda că a trecut cu lejeritate prin devastatoarea criză economică de acum 7 ani, dar este pe punctul de a se prăbuși sub presiunea efectelor aduse de un preț scăzut al petrolului.
La prețul de 50 de dolari per baril, cea mai bogată națiune scandinavă pare să se afunde încet-încet într-o criză economică care îi şubrezeşte poziția, relatează reporterii Bloomberg.
Citeşte şi: Norvegia a depășit Rusia la furnizările de gaze spre Europa de Vest
Șomaj în creștere
Criza din 2008 a dus la ridicarea nivelului șomajului până la 3,7% în 2010. Acum însă, prăbușirea pieței petrolului a împins procentul până la 4,3%, un nivel record pentru ultimii 11 ani în economia norvegiană.
Dependența de o industrie
Petrolul și gazele naturale s-au dovedit elemente cheie în creșterea economică înregistrată de țara din nordul Europei.
Poate prea importante pentru a face față cu brio unui astfel de șoc în piața globală de energie. Institutul de Statistică al Norvegiei arată că industria petrolieră generează venituri anuale de 500 de miliarde de coroane.
Locul doi este ocupată de industria manufacturieră, cu venituri totale de aproximativ 350 de miliarde de coroane norvegiene.
Citeşte şi: (GRAFIC) TOP 10 țări cu cele mai mari rezerve de petrol din lume
Și cam pe aici se oprește și topul performanței economice din regatul nordic, sectorul agricol, forestier și piscicol generând venituri de 43 miliarde de coroane, în timp ce industria minieră și alte ramuri nu aduc laolaltă nici măcar 10 miliarde.
Fără o politică de diversificare a economiei, Norvegia pare sortită să încaseze din plin șocul prăbușirii prețului la petrol și gaze.
Investiții reduse
Nivelul investițiilor în industria petrolieră din Norvegia a atins minimul ultimilor 15 ani.
De altfel, compania de stat Statoil a recurs la diminuarea sumelor alocate pentru noi investiții cu șase luni înainte ca piața petrolului să se prăbușească brusc.
Citeşte şi: (INFOGRAFIC) Prețul petrolului, la minimul ultimilor 6 luni
Asalt la pușculiță
Guvernul de la Oslo are și unul dintre cele mai bogate fonduri suverane, valoarea acestuia fiind de 875 de miliarde de dolari.
Este gândit ca o rezervă pentru generațiile viitoare, iar un eventual apel la această resursă a bunăstării naționale ar reprezenta un pas istoric, dar pe care niciun ministru de Finanțe nu riscă să și-l asume.
Pe de altă parte, cealaltă variantă o reprezintă reducerea gradului de cheltuieli bugetare, iar momentul pentru o astfel de politică de austeritate nu corespunde cu nevoia țării de a se dezvolta.
Este o dilemă care poate da naștere unor controverse politice și sociale aprinse și ar putea duce inclusiv la modificarea legislației privind administrarea Fondului Suveran de Bunăstare al Norvegiei.
Citeşte şi: Prețul petrolului ar putea ajunge la 30 de dolari; Ce se va întâmpla atunci