Ministerele Dezvoltării Regionale din România și din Republica Moldova sunt cei mai buni actori guvernamentali pentru a seta o colaborare pragmatică între cele două țări, a declarat vicepremierul român Vasile Dîncu, vineri, la finalul întrevederii avute cu omologul său moldovean, Vasile Bîtca.
„Cele două ministere ale Dezvoltării din România și Republica Moldova cred că sunt cei mai buni actori guvernamentali pentru a seta o colaborare între cele două țări, o colaborare care, dincolo de aspectele emoționale, dincolo de aspectele diplomatice, să spunem, trebuie să aibă o mare valoare pentru populațiile celor două țări”, a afirmat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale.
Oficialul român a precizat că în cadrul discuțiilor au fost fixate mai multe teme ale agendei comune de lucru.
„În fiecare săptămână, în următoarele luni, vom avea schimburi de experți și de expertiză, (…) deci vom deschide un ciclu de colaborare și consultare comună între experții noștri înspre a dezvolta mult mai bine o colaborare pragmatică între Republica Moldova și România”, a afirmat Dîncu.
El a precizat că în cadrul discuțiilor a fost abordată și tema dezvoltării unui proiect-pilot care vizează sprijinirea, în baza unui grant din partea MDRAP din România, a peste 20 de localități din Republica Moldova.
„În principiu, am discutat și un proiect prin care vrem să dezvoltăm un pilot (program pilot — n.r.) de vreo 20 și ceva de localități din Republica Moldova pe care să le sprijinim noi cu un grant din partea MDRAP din România, cu câteva proiecte legate de dezvoltarea infrastructurii rurale, proiecte care să încerce să seteze modul în care am putea să gestionăm în viitor câteva programe la standarde europene, (…) în ceea ce privește planificarea acestor proiecte, acțiunea publică în această zonă, modul de absorbție a fondurilor și măsurarea efectului pe care acestea îl pot avea”, a explicat vicepremierul Vasile Dîncu.
El a adăugat că discuția a vizat și „schimbul de experți în zona construcțiilor, în zona urbanismului, a codului urbanismului”, la care lucrează și partea română și „de care și Republica Moldova are nevoie”.
„Am discutat despre dimensiunea pragmatică a impulsionării unei modalități de a se înfrăți localități din România și Republica Moldova, o modalitate mai pragmatică, care să includă și modificări legislative de care este nevoie pentru proiecte comune. De asemenea, experții noștri se vor reuni, în săptămânile care vin, pentru a discuta probleme legate de dezvoltare teritorială și despre locuire. Am făcut un schimb de experiență în ceea ce privește construcția de locuințe sociale, programele noastre legate de construirea de locuințe sociale sau locuințe pentru experți. Încercăm prin cele două ministere să dăm o dimensiune pragmatică, o dimensiune de dezvoltare a relațiilor dintre Republica Moldova și România dincolo de relația noastră de prietenie, dincolo de relația de frățietate”, a spus Dîncu.
El a anunțat că, în cursul lunii aprilie, va efectua o vizită în Republica Moldova, la invitația omologului său moldovean.
„Credem că peste o lună, când vom ajunge în Republica Moldova, să fie semnate deja toate memorandumurile pe care le-am stabilit, să avem deja toate proiectele făcute și să putem lansa primele proiecte de colaborare în ceea privește dezvoltarea între cele două țări”, a mai afirmat el.
La rândul său, ministrul moldovean al Dezvoltării Regionale a menționat că între temele discutate s-a aflat și cea legată de Acordul de împrumut cu România.
„Au fost întrebări legate despre ce facem cu acordul de 100 de milioane (de euro — n.r.), cum mergem cu implementarea lui mai departe. (…) Am avut discuții pe tema eurocodurilor (sistem de standarde a lucrărilor și produselor din construcții — n.r.) care în Republica Moldova nu sunt implementate. (…) Și, mai mult de atât, ca experiența colegilor din România să fie preluată în Republica Moldova, ceea ce ține de anexele naționale și normele și standardele în construcții”, a declarat Bîtca.
Ministrul moldovean a precizat că o altă temă discutată a fost cea legată de agențiile de dezvoltare regională din cele două state, în ideea preluării de către Chișinău a expertizei în materie de la București.
Bîtca i-a mulțumit omologului său român și pentru ajutorul de 16 milioane de lei acordat Republicii Moldova pentru „păturile social-vulnerabile”.