Germania şi-a câştigat o reputaţie bună după Al Doilea Război Mondial, însă ar putea să şi-o strice din cauza unui proiect controversat derulat împreună cu Rusia.
Gazoductul Nord Stream 2 va transporta gaze naturale din ţara condusă de Vladimir Putin către statul al cărui cancelar este Angela Merkel prin Marea Baltică.
Proiectul a atras critici dure, în special din partea statelor est-europene, arată Russia Today.
Compania rusească Gazprom deţine 50 la sută din gazoduct, iar restul acţiunilor sunt împărţite în mod egal între Royal Dutch Shell, E.ON, BASF, OMV şi Engie.
În septembrie a fost semnată o înţelegere pentru construcţia a două conducte, care vor transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cele două ţări mai au un proiect comun în domeniul energetic, Nord Stream.
Însă Washington Post arată, într-un editorial semnat de Jim Hoagland, că Germania ar putea avea multe de pierdut de pe urma noului gazoduct, în condiţiile în care Rusia a devenit o piază rea pentru Bătrânul Continent, iar Occidentul a condamnat Moscova pentru implicarea în războiul din estul Ucrainei.
De ce închide Merkel ochii la strategiile lui Putin?
Obiectivul lui Vladimir Putin legat de Nord Stream 2 este evident: încearcă să adâncească dependenţa Europei de gazele ruseşti şi să devieze atenţia statelor membre UE de la campania militara din estul Ucrainei.
Dar Angela Merkel pare să închidă ochii la toate acestea şi a descris proiectul Nord Stream 2 ca fiind unul viabil din punct de vedere comercial.
„Însă nu este aşa”, arată Anders Aslund, economist la Atlantic Council. „Consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 21% în ultimele decenii, iar gazoductul existent ce leagă Germania de Rusia funcţionează la jumătate din capacitate.
Iar Gazprom nu e orice companie de stat. Urmăreşte scopurile meschine ale liderilor ruşi, oprind alimentarea de fiecare dată când vrea Kremlinul să obţină un avantaj geopolitic”, a explicat Anders Aslund pentru Washington Post.
Fost cancelar german, acum la conducerea proiectului
În 2005, la scurt timp după ce a fost învins în alegeri de Angela Merkel, Gerhard Schroeder, care deţinea funcţia de cancelar al Germaniei, a luat o ultimă decizie importantă, înainte de a părăsi funcţia: şi-a dat acordul pentru Nord Stream 1.
Iar ulterior a intrat pe statul de plată al Gazprom, după ce a preluat funcţia de preşedinte al board-ului acestui gazoduct.
În plus, anunţul făcut în iunie 2015 legat de al doilea gazoduct ce va lega cele două ţări, boicotând Ucraina, e apărat cu toate forţele de vicecancelarul german Sigmar Gabriel, un lider important al Partidului Social Democrat, care a fost condus de Schroeder timp de 5 ani.
Nu mai e vorba de bani
Noul gazoduct nu pare să aibă raţiuni economice, consideră Washington Post. Tot ce se întâmplă acum pe flancul de est are legătură cu Putin, într-o formă sau alta, însă decizia Germaniei de a merge înainte cu acest proiect denotă o lipsă de solidaritate din partea nemţilor pentru statele aflate în apropierea Rusiei.
Berlinul joacă la două capete. Sau cel puţin aşa consideră liderii italieni şi ai celor din estul Europei, care au criticat mişcările făcute de Angela Merkel în legătură cu Nord Stream 2, în urmă cu două săptămâni, la un summit UE.
Aşa cum a remarcat atunci premierul italian Matteo Renzi, proiectul va submina eforturile UE de a crea o piaţă energetică comună şi de a reduce dependenţa de combustibilii fosili.
Ce vor face SUA?
Legea americană s-a schimbat recent, astfel că SUA pot să exporte petrol în afara graniţelor. De asemenea, statul american are o cantitate semnificativă de gaze naturale.
În consecinţă, Washington Post arată că preşedintele Barack Obama ar trebui să susţină cu subiect şi predicat că va ajuta Ucraina cu resurse naturale în cazul în care are nevoie.
Ba mai mult, publicaţia citată consideră că liderul american ar trebui să-i forţeze mâna Angelei Merkel şi să n-o lase să realizeze un proiect atât de important din punct de vedere geostrategic pentru Rusia.