În urmă cu 14 ani, analiștii Goldman Sachs lansau o teză conform căreia patru dintre piețele emergente – India, China, Rusia și Brazilia – urmau să se transforme în locomotive ale creșterii economice globale, acoperind un gol lăsat de țările dezvoltate ale Occidentului.
Citeşte şi: Moscova invită Grecia să se alăture BRICS; Se va rupe de zona euro și FMI?
Astăzi, BRICS, organismul de cooperare a cinci economii emergente – Rusia, China, Brazilia, India și Africa de Sud – se anunță mai degrabă dezamăgitor, urmând un tipar înrădăcinat pe piața sud-americană și a Asiei de Sud-Est, susține analistul premiat William Pesek, într-un editorial din Bloomberg.
Poveri ale economiei globale
Față de estimările analiștilor Goldman Sachs de acum aproape un deceniu și jumătate, cele patru mari economii emergente se dovedesc mai degrabă un risc major, riscând să tragă în jos economia globală.
Exporturile Chinei în luna mai și-au continuat declinul pentru a treia lună consecutivă, în timp ce importurile au atins deja 7 luni de scădere.
Cea mai importantă economie a Asiei este lovită din două direcții: o cerere redusă de marfă peste hotare și o economie cuprinsă de lentoare pe plan intern.
Dar nu este doar China în această situație. Cel mai recent studiu efectuat de economiștii de la Oxford arată că un declin al importurilor se observă și în Brazilia, India și, în special, Rusia.
Cele patru economii se fac vinovate de o descreștere cu 1,3 puncte procentuale în comerțul mondial anual, o situație nemaiîntâlnita de la perioada crizei financiare de acum 7 ani.
Fenomenul se extinde deja dincolo de cele patru piețe menționate mai sus. Alte 13 economii în dezvoltare menținute sub observație de către cercetătorii de la Oxford dau semne de scădere a importurilor.
În cazul lor, creșterile anuale înregistrate în primul trimestru se cifrează la doar 1,5%, în timp ce media estimată pe termen lung indică o creștere de 8%.
Și mai îngrijorător este că această încetinire a ritmului de importuri s-a declanșat încă dinainte ca Rezerva Federală americană să recurgă la creșterea dobânzii de referință.
De altfel, acțiunile de pe piețele emergente au atins la începutul acestei săptămâni a unsprezecea zi consecutivă de declin pe fondul îngrijorării privind politica monetară a Rezervei Federale.
Este cel mai lung declin înregistrat în ultimii 24 de ani pe aceste piețe.
Citeşte şi: India şi Bangladesh au semnat un acord istoric
Tiparul inconstanței
Nu este pentru prima oară când economiile emergente manifestă o inconstanță în păstrarea unui ritm stabil de creștere economică.
Țările din Sud-Estul Asiei au avut această problemă în 1997, Rusia le-a urmat un an mai târziu, iar în America de Sud, Argentina s-a prăbușit economic de nenumărate ori.
Sunt însă destule motive care îi fac pe analiști să creadă că amenințarea de astăzi se poate dovedi mai severă și mai de durată decât episoadele precedente.
Printre motivele care dau fiori economiștilor se numără gradul ridicat de îndatorare al economiilor emergente și lipsa creșterii economice în țările dezvoltate.
Chiar și cu recenta reducere a șomajului pe piața americană, o creștere economică de 2,7% prognozată pentru Statele Unite reprezintă doar 50% din ritmul înregistrat la finalul anilor ’90.
Citeşte şi: Guvernul din India construiește milioane de toalete; Nimeni nu vrea să intre în ele
La fel, în Europa, creșterea de 1% raportată în primul trimestru abia se ridică la o treime din performanțele de acum 15 ani.
În Japonia, deși economia a marcat o creștere de 3,9% în primul trimestru, deprecierea yenului cu 30% întunecă perspectivele de creștere economică în regiune.
Miza majoră
Aceste cifre se dovedesc a fi mult mai importante acum, pe măsură ce economiile emergente au ajuns să joace un rol central în economia globală.
În 1999, acestea contau la nivel global în proporție de 23% din PIB-ul mondial și 38 de procente în paritatea puterii de cumpărare. Astăzi, au o influență de 35, respectiv 50 la sută.
Doar China, India, Rusia și Brazilia cumulează la un loc 20% din PIB-ul global, aproape cât cele 27 de procente înregistrate de Statele Unite în 2007, înaintea declanșării crizei financiare.
Citeşte şi: Japonia nu mai e ţara cu cea mai mică natalitate; O ţară europeană conduce topul
Națiunile dezvoltate au devenit între timp și mai expuse riscurilor reprezentate de piețele emergente.
În decembrie, 2014, Banca Reglementelor Internaționale a estimat că economiile emergente au acumulat datorii de peste 6.000 de miliarde de dolari.
China, importanța covârșitoare
China reprezintă de-a dreptul un caz delicat în balanța economie globale. Cea mai mare putere economică a Asiei atârnă mai greu decât pare.
Încetinirea ritmului de creștere economică al Chinei a generat deja o prăbușirea a prețului materiilor prime, iar economiile Australiei, Braziliei și Rusiei au avut de suferit ca urmare a acestui fapt.
Supraevaluarea pieței de acțiuni din China reprezintă de asemenea un alt motiv de îngrijorare pentru analiști. „Fierbe ca o oală sub presiune. Sunt foarte pesimist în această privință”, mărturisește Gabriel Stein, economist la Oxford.
Citeşte şi: China va investi 50 miliarde de dolari în infrastructura din Brazilia
Investitorii insistă însă să stoarcă și ultima picătură de pe bursele din China.
Indicele compozit de pe bursa din Shanghai a atins cu câteva zile în urmă cel mai ridicat plafon din ianuarie 2008 și până în prezent, înregistrând o creștere de 153% în ultimul an.
Până la o eventuală corecție, bursa din Shanghai poate evolua în direcții surprinzătoare pentru mulți investitori. Bineînțeles, cu cât se va umfla mai mult, cu atât mai dureroasă va fi căderea.
Din nefericire, așa cum remarcă și economiștii de la Oxford, căderea nu se va rezuma doar la China. Se pare că visul de a acorda importanță economiilor emergente din China, India, Rusia și Brazilia tocmai s-a transformat într-un coșmar.
Citeşte şi: (FOTO și VIDEO) Protest cu peste un milion de oameni în Brazilia