În ultimele zile au apărut mai multe informaţii, comentarii ale unor ”experţi”, care mai de care distorsionate cu diferite puncte de vedere pe alocuri ambigue, despre un refuz/întrerupere a programelor şi proceselor de susţinere a RM de către FMI şi despre refuzul FMI de a semna un Memorandum cu RM.
Toate acestea nu corespund adevărului.
Republica Moldova va avea un Memorandum semnat cu FMI, iar până la sfârşitul anului şi suportul financiar pentru 2016 prevăzut va fi alocat.
Totodată trebuie de înţeles faptul că împrumuturile de la FMI trebuiesc rambursate, chiar dacă sunt la o rată a dobânzii simbolică şi pe termene îndelungate. Aceasta ar trebui să pună pe jar orice guvernare a RM, pentru a găsi/identifica surse interne financiare, ca mai puţin să fie dependenţi de sursele străine, fără de care în prezent este imposibil. Sursele interne pot apărea numai în cazul, dacă autorităţile, indiferent de culoare politică sau perioadă de guvernare, vor depune maximum eforturi ca să fie create şi implementate politici economice adecvate. Astfel sectorul real al economiei ar putea genera surse noi pentru buget.
Pentru Memorandumul care urmează a fi semnat între Republica Moldova şi FMI au fost prevăzute spre îndeplinire 16 recomandări/condiţii. Până la data de 21 octombrie au fost realizate toate cele 16 condiţii, înaintate de FMI autorităţilor.
În mod normal, pentru semnarea unui Memorandum între FMI şi alte ţări, mai mult de 5-7 condiţii nu sunt înaintate. Se pare pentru prima dată în istoria FMI au fost înaintate 16 condiţii.
Îmi asum responsabilitatea să afirm că la plecarea misiunii FMI din Moldova, în vara trecută, s-a ajuns la acceptarea unui conţinut a Memorandumului între RM şi FM la nivel de experţi, în condiţiile îndeplinirii celor 16 condiţii înaintate. De la 25 iulie până la data de astăzi, 26 octombrie, nu a fost anulată sau amânată nicio şedinţă a Consiliului de directori al FMI cu privire la adoptarea unei decizii faţă de RM, în legătură cu semnarea Memorandumului.
Şedinţa Consiliului de directori (CD) ai FMI va avea loc la data de 7 noiembrie, unde se vor discuta mai multe chestiuni, printre care şi acordarea undei verzi pentru semnarea Memorandumului între FMI şi RM.
Din experienţa FMI, dacă s-a ajuns ca la ordinea de zi ai şedinţei CD să fie pusă in discuţie şi chestiunea legată semnarea Memorandumului cu o oarecare ţară, atunci aceasta înseamnă o decizie pozitivă prealabilă de sută la sută. Aceasta înseamnă că Memorandumul dintre FMI şi RM va fi semnat, iar ulterior în maximum 2 săptămâni va fi făcut public.
Se poate de afirmat că după şedinţa CD al FMI din data de 7 noiembrie, în maximum 4-5 zile Moldova va primi asistenţă financiară de la FMI, în valoare de 142,0 milioane DST sau la cursul zilei aproximativ 180 milioane dolari SUA. Această sumă va fi un împrumut foarte avantajos pe un termen de 15 ani, la o rată a dobânzii simbolică de numai ~0,1%, pentru programele următorilor 3 ani.
Suportul financiar de 180 milioane dolari, acordat de FMI pentru Moldova, este destinat pentru suplinirea rezervelor valutare a BNM. Din aceste 180 milioane dolari, 25,0 milioane dolari SUA sunt destinate bugetului de stat.
Memorandumul semnat între FMI şi RM are un impact foarte puternic pentru alte organizaţii financiare internaţionale, dar şi pentru partenerii de dezvoltare. Astfel, semnarea Memorandumului între FMI şi RM este un indiciu clar pentru Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, BERD şi altele.
În rezultat vor fi dezlegate unele tranşe din suportul financiar prevăzut de aceste organizaţii pentru Moldova, inclusiv pentru anul 2016.
Până la sfârşitul anului 2016 Moldova va primi un suport financiar de ~40 milioane dolari de la Banca Mondială cu destinaţia pentru finanţarea deficitului bugetar şi altele ~45,0 milioane dolari SUA de la Comisia Europeană.
Pentru informaţie!
Pentru a face unele clarificări, voi deschide unele informaţii exacte obţinute din primele surse, mai puţin cunoscute de cetăţeni şi unii ”experţi”:
1. Dacă Moldova semna Memorandumul cu FMI în anul 2013 sau cel târziu în primăvara anului 2014, devastarea sistemului bancar, acordarea creditului de urgenţă băncilor lichidate, convertirea acestui credit în datorie publică şi aruncarea RM cu cel puţin 10 ani în urmă din punct de vedere social-economic nu se Vina, de situaţia prezentă şi comiterea devastării sistemului economic din Moldova, o poartă, exclusiv, numai partidele care au guvernat ţara din anul 2009 până în prezent.
2. Analiza situaţiei permite de a concluziona că lipsa unui Memorandum între RM şi FMI a fost provocată intenţionat de către autorităţile moldovene, în procesul de guvernare în perioada anilor 2013-2016, cu bună cunoştinţă de cauză. Scopul final a fost lipsa răspunderii faţă de organizaţiile internaţionale, ceea ce dezlega mâinile pentru a promova o politică populistă şi a efectua unele procese macroeconomice fără acoperire financiară, manevrarea unor modificări bugetare în aşa manieră ca să pară evident o guvernare eficientă. De exemplu, majorările de salarii unor categorii de salariaţi bugetari, pensiile unor categorii de pensionari, anularea unor controale, privatizarea unor obiective de stat, etc.
3. La momentul celor două asumări de răspundere a guvernului Iurie Leancă, vara-toamna anului 2014, ex-prim-ministru Iurie Leancă, ministrul Economiei, Finanţelor şi alte persoane cheie din guvern, au fost avertizaţi de către organizaţiile internaţionale din Moldova, despre un impact foarte dăunător, de lungă durată asupra dezvoltării, ca rezultat al asumării răspunderii de guvern, însă au fost ignorate.
4. La sfârşitul verii anului 2014, FMI a publicat raportul despre starea sistemului bancar din RM, unde au fost semnalate principalele avertizări şi neajunsuri, însă toate acestea au fost ignorate de autorităţile moldovene. În acel raport se spune clar despre o eventuală prăbuşire a sistemului financiar-bancar.
5 Din informaţiile exacte menţionăm că FMI a avertizat autorităţile moldovene, precum că creditul de urgenţă nu trebuie să includă altceva în afară garanţiilor de protecţie a deponenţilor persoane fizice de la cele 3 bănci lichidate, care valora maximum 1,5 miliarde lei. Instantaneu s-a recomandat ca creditul de urgenţă imediat să fie transformat în datorie publică. La început autorităţile moldovene de atunci, în frunte cu ex-premierul Leancă, ministrul Economiei Candu şi cel al Finanţelor Arapu, personal au fost avertizaţi, iar ca răspuns ei au acceptat recomandările FMI. Însă după aceea, aceste recomandări totalmente au fost ignorate în mod obraznic de autorităţile moldovene. Aceasta denotă numai o singură concluzie: Modificările legislaţiei operate prin cele 2 asumări de răspundere de guvernul Leancă şi acţiunile ce au urmat după alegerile parlamentare, au avut ca scop protecţia şi ascunderea furturilor din sistemul bancar.
6. Transformarea furtului miliardului în datorie publică nu a fost impus de FMI în volumul şi forma cum s-a procedat. Aceasta a fost la iniţiativa autorităţilor moldovene.
7. Rata de 5% asupra creditului acordat transformat în datorie publică nu a fost impusă de FMI, ci adoptată la iniţiativa guvernului şi ministrului Finanţelor.
8. Un alt aspect foarte important este legat de celelalte 3 bănci care până în prezent sunt sub monitorizare specială a BNM. La Moldindconbank până la începutul anului 2016 atârna o gaură financiară foarte mare, care de fapt întrunea toate condiţiile de a fi lichidată. Una din condiţiile FMI a fost eliminarea lacunelor din această bancă, care până la urmă, în cea mai mare parte, au fost sterilizate.
9. Din cele 16 condiţii înaintate de FMI pentru semnarea unui nou Memorandum, 80% din ele sunt legate de eliminarea problemelor legate de furtul miliardului. Aici se includ unele modificări la legea cu privire la BNM, legea privind emisiunea obligaţiunilor de stat, privind rectificarea bugetului de stat 2016, privind instituţiile financiare şi bănci ce e legat de beneficiarii finali ai proprietarilor băncilor şi transparenţa, adoptarea unor noi legi cum este legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor, etc.
10. La momentul descoperirii furtului miliardului, dar şi în perioada în care au dispărut banii din sistemul bancar, RM nu avea nici un memorandum semnat cu FMI, ce însemna că prezenţa FMI în RM a fost simbolică şi în stare de standby. De aceea autorităţile moldovene nu se prea grăbeau să semneze un Memorandum cu FMI.
Gheorghe Costandachi