Mai multe erori spectaculoase au arătat în ultimele luni că realizările tehnologice de vârf sunt și ele supuse greșelii, roboții și aplicațiile putându-se întoarce împotriva utilizatorilor, relatează miercuri AFP.
Aplicația de navigație rutieră Waze a dus în luna februarie doi soldați israelieni într-o tabără de refugiați palestinieni din Cisiordania, declanșând confruntări violente. Eroarea s-a soldat cu un mort din rândul palestinienilor și circa 15 răniți.
În luna martie, Google Car, mașina autonomă a Google, a fost implicată într-un incident pe un drum din California. Gigantul tehnologic american și-a asumat o parte din responsabilitatea creierului informatic al mașinii în accident, declanșând îndoieli în privința securității acestui vehicul al viitorului.
Anul trecut, un muncitor a fost ucis de un robot la banda de montaj a unei uzine Volkswagen din Germania, dând naștere la o controversă asupra robotizării întreprinderilor. Tânărul de 22 de ani lucra la mașină când a fost lovit în piept de robotul care l-a împins într-o placă metalică.
Dacă progresele tehnologice — supraveghere video, extinderea rețelelor de comunicații ce permit lansarea de mesaje de ajutor de pe mare sau din munți, dispozitive de monitorizare medicală — dau impresia unei siguranțe crescute, noile riscuri s-ar putea înmulți pe măsură ce oamenii vor transfera tot mai multe funcții mașinilor. Se poate crede că „este doar o problemă de maturitate tehnologică, mașinile în cauză fiind încă tinere și având nevoie de îmbunătățiri, și este nevoie de o perioadă între șase luni și trei ani pentru ca bug-urile să fie înlăturate”, afirmă Valerie Peugeot de la Orange Labs.
Însă „eu cred că limitele oricărui produs tehnologic nu stau în acest lucru: delegăm tehnologiei alegeri care erau opțiuni umane”, adaugă ea. Impresia de siguranță, de confort adusă de tehnologie are un preț: cel al supravegherii, apreciază Valerie Peugeot.
„Nanotehnolgia a fost introdusă peste tot, domotica este astăzi un lucru obișnuit. Poate fi foarte plăcut în viața zilnică, lucrurile se simplifică, dar în același timp se plătește cu o potențială invadare a intimității”, avertizează ea. Această problemă i-a preocupat pe specialiștii firmei franceze Aldebaran, care comercializează roboți umanoizi, destinați să ajute persoane cu handicap sau vârstnice. Capabili să analizeze comportamentul interlocutorilor, roboții le pot detecta trăirile, modificându-și conduita în consecință. „Cum robotul ne privește în permanență și poate căuta informații, el poate fi un fel de superspion”, recunoaște Rodolphe Gelin, responsabil cu inovația la Aldebaran, filială a grupului japonez SoftBank. Persoane rău intenționate ar putea deturna astfel amabilul companion de oțel pentru a recupera — și chiar vinde — informații despre proprietarii lui sau l-ar putea face să deschidă ușa unor necunoscuți, adaugă Gelin.
„Pentru noi este foarte important să protejăm roboții de agresiuni exterioare”, afirmă el. Cu alte cuvinte, roboții trebuie protejați la fel ca obiectele conectate sau rețelele informatice ale unei firme împotriva hackerilor. În plus, cine răspunde în cazul în care robotul îi face rău persoanei pe care trebuie să o ajute? — se întreabă Gelin. El poate începe să facă orice, la fel ca Tay, mașina Microsoft care a trimis în luna martie mesaje rasiste, după ce a asimilat bine ceea ce l-au învățat internauții.
Un robot este ca un animal domestic, apreciază Rodolphe Gelin și, dacă producătorul este dator să livreze o mașină cât se poate de bine calibrată, deținătorul ei trebuie să supravegheze atent procesul de învățare care urmează, ținând seama că ea progresează asimilând din ceea ce o înconjoară.