Majoritatea statelor din zona euro vor traversa în următoarele 12 luni proba de foc a alegerilor interne, care se arată amenințătoare pentru stabilitatea economică și politică din regiune, populiștii și extremiștii fiind din nou pe cai mari în Europa.
Perspectiva de creștere economică din zona euro este periclitată de priza la public a mișcărilor politice eurosceptice, remarcă Bloomberg, care atrage atenția și asupra sentimentului de neliniștite transmis în rândul investitorilor.
Moda Brexit
Ascensiunea partidelor antisistem pe scena politică din Europa este în măsură să șubrezească fundamental unele instituții care asigură stabilitatea blocului comunitar.
Dacă în Spania sau Italia mișcările populiste se revoltă împotriva austerității prelungite impusă de guverne, în Franța și Germania mesajul acestora este unul direcționat împotriva uniunii monetare în sine.
Pentru economiști, investitori și directori de companii anul ce urmează se anunță unul crucial, cu rol hotărâtor nu doar asupra performanțelor economice ale regiunii, ci și pentru întreaga construcție politică a UE, mai ales prin prisma recentului șoc înregistrat în Marea Britanie.
Riscuri majore
„La periferia zonei euro, partidele populiste au un mesaj anti-austeritate, dar sunt dispuse să negocieze menținerea țărilor în UE și în cadrul uniunii monetare.
Nucleul central este cel în care euroscepticismul este adânc înrădăcinat și nu ar trebui să subestimăm acest risc”, consideră Aline Schuilling, economist al ABN Amro Bank Amsterdam.
Alegerile din Germania, Franța, Italia, Olanda și Austria se anunță ca adevărate pericole pentru stabilitatea blocului comunitar și a zonei euro, sondajele de opinie arătând o competiție încinsă între forțele politice tradiționale și noile formațiuni cu mesaj populist.
Dezbaterea politică din Europa este suprasaturată de teme precum criza refugiaților, creșterea gradului de inegalitate socială sau amenințările teroriste, iar personaje-cheie din sistem, precum președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-au trezit implicate în aceste dispute.
75% dintre votanții din zona euro sunt așteptați la urne până la finalul anului viitor, iar competiții electorale precum cele din Franța sau Austria, unde formațiuni de genul Frontului Național condus de Marine le Pen, respectiv Partidul Libertății încearcă să-și consolideze pozițiile, se anunță extrem de încinse.
Pe alte fronturi, caracterizate de formule conservatoare menținute la guvernare, se operează deja discret la modificări ale platformelor electorale folosite până acum. Un bun exemplu îl reprezintă Germania, unde „zbirul” de la Finanțe al cancelarului Angela Merkel, ministrul Wolfgang Schaeuble, este pe punctul de a face concesii importante în privința politicii fiscale impuse de Berlin.
Riscuri majore pentru economie
Pentru investitori însă zona euro rămâne una caracterizată de riscuri majore, unul dintre cele mai importante, populismul, punându-și deja pecetea pe evoluția piețelor financiare din regiune, după cum anunță Alessio de Longis, manager al unui portofoliu de investiții de 8 miliarde de dolari pentru Oppenheimer Funds din New York.
Un sondaj derulat de Banca Americii în rândul investitorilor arată că aceștia sunt alarmați în special de riscul dezintegrării Uniunii Europene, în vreme ce firmele americane prezente pe piața din Germania văd în instabilitatea economică din regiune cel mai mare hop care se întrezărește la orizont.
Astfel, investitorii de peste ocean consideră că riscul de instabilitate economică în zona euro se ridică la 80%, în vreme ce ascensiunea partidelor populiste prezintă un pericol evaluat la 70%, următoarele provocări existente în peisajul european fiind: lipsa de legitimitate a instituțiilor UE (62%), lipsa soluțiilor în gestionarea crizei refugiaților (30%) și insecuritatea în fața atacurilor teroriste (25%).
„Am ajuns în fata unor scenarii pe care nimeni nu le-ar fi considerat posibile în urmă cu 6 ani, așa că de ce să nu luăm în calcul și o mișcare antiglobalizare sau reinstaurarea granițelor?
Nu vom asista la o ruptură imediată, ci la o moarte lentă și dureroasă: o serie de legi protecționiste impuse într-o anumită țară, diverse măsuri de control ale capitalului în alta…”, crede David Milleker, economist-șef în cadrul Uniunii Fondurilor Private de Investiții din Frankfurt.