Lovită de urmările conflictului declanșat în estul țării în urmă cu aproape un an și jumătate, economia Ucrainei este în cădere liberă. Al doilea trimestru al acestui an a marcat o scădere a PIB-ului la o rată anuală de 15 procente, după ce economia se scufundase cu 18% și în primele trei luni.
Nu mai este de mirare deci, dorința Kievului de a obține o reducere a datoriei de la creditorii săi. După luni întregi de negocieri, săptămâna aceasta, guvernul ucrainean și creditorii ar putea ajunge la o înțelegere, anunța The Economist.
Citeşte şi: SUA avertizează Rusia: Veți plăti „un preț și mai mare” pentru ce faceți în Ucraina
Creditori necunoscuți
Vreme de câteva luni, nici măcar ministrul de Finanțe de la Kiev, Natalie Jaresko, nu a știut clar cui datorează bani țara sa.
Până acum au ieșit la iveală numele companiilor Franklin Templeton, care deține 9 miliarde de dolari din creanțele Kievului, și BTG Pactual din Brazilia.
Încă din start, creditorii au fost de acord cu necesitatea ușurării poverii datoriilor, dar contradicțiile au apărut în momentul stabilirii formei sub care urma să se facă acest lucru.
Varianta agreată de creditori se referea la extinderea perioadei de maturitate, împingând cu câțiva ani termenul la care guvernul de la Kiev ar fi fost nevoit să își răscumpere obligațiunile.
O astfel de chestiune contravine însă memorandumului semnat de Ucraina cu FMI, prin care Kievul a beneficiat de împrumuturi de 7 miliarde de dolari numai în acest an.
Condițiile în care FMI a acceptat să crediteze Ucraina vizează achitarea a 15,3 miliarde de dolari din datorii și dobânzi până în 2018, urmând ca, în 2020, țara să ajungă la un grad de îndatorare de 70% din PIB.
Citeşte şi: (FOTO) Dovezi care atestă că tancurile separatiștilor din Ucraina aparțin armatei ruse
Ținta principală a memorandumului dintre Ucraina și FMI este atingerea unei nevoi anuale de finanțare brută de 10% din PIB.
Aceasta înseamnă că extinderea termenului de maturitate nu ar rezolva nimic, o ștergere parțială a datoriilor Ucrainei impunându-se de urgență.
În prima fază, Kievul s-a hazardat să solicite ștergerea a 40% din datorii, dar cele mai recente vești din tabăra creditorilor arată că aceștia s-ar putea declara de acord cu o ştergere a datoriilor în proporție de cel mult 5%.
La mâna Rusiei
Kievul este forțat să ajungă la un compromis cu creditorii săi, în caz contrar guvernul ucrainean fiind nevoit să declare incapacitatea de a rambursa plățile obligațiunilor, inclusiv cea de 500 de milioane din 23 septembrie.
Chiar și cu un acord privind ștergerea unei părți a datoriilor sale, sistemul financiar al Ucrainei va fi într-o stare jalnică.
În plus, unul dintre creditorii țării, poate și cel mai periculos, Rusia, a refuzat să ia parte la discuții, așteptând în decembrie plata a 3 miliarde de dolari pentru obligațiunile deținute.
O clauză extrem de ciudată a acelei serii de obligațiuni îi permite creditorului să ceară Kievului declararea incapacității de plată în orice moment după ce gradul de îndatorare al țării a depășit 60% din PIB.
Citeşte şi: Ciubais: Rusia trebuie să ia exemplu de la Ucraina