Legislaţia, existentă şi proiectată, privind alegerile prezidenţiale este nesigură, incertă şi ar suprima drepturile electorale ale unor potenţiale concurenţi electorali. De această părere este reprezentantul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco.
Mai mult, acesta invocă motive pe care le consideră rezonabile să creadă că guvernarea ar putea anula alegerile stabilite pentru 30 octombrie, dacă va simţi că rezultatul scrutinului nu-i va fi convenabil.
„În câteva zile urmează să fie dat avizul Comisiei de la Veneţia pe marginea proiectului privind alegerea președintelui prin vot direct de către popor. Având în vedere că, conţinutul proiectului în multe privinţe înrăutăţeşte situaţia actorilor electorali, Comisia va fi în imposibilitate de a da un aviz pozitiv în sensul în care ea nu va avea argumente suficiente pentru a accepta derogarea de la propriile reguli, regulile de neadmitere a modificării legii electorale cu un an înaintea alegerilor. Şi atunci s-ar putea ca avizul să fie negativ, în situaţia în care Comisia nu constată că regulile jocului sunt în sensul suprimării drepturilor concurenţilor electorali. Şi atunci vom avea o situaţie când Parlamentul va avea de ales: fie va aproba proiectul neluând în calcul poziţia Comisiei de la Veneţia, dar în acest caz există premise justificate, de altfel, ca legea, în eventualitatea în care este contestată la Curtea Constituţională să fie declarată neconstituţională. Şi a doua ipoteză este, în general, Parlamentul să nu mai aprobe în lectură finală proiectul de lege şi consecinţele ambelor situaţii vor fi aceleaşi – anularea scrutinului preconizat pentru 30 octombrie”, spune Litvinenco într-un interviu pentru Europa Liberă.
Dacă însă scrutinul va fi organizat, Litvinenco este de părere că există riscul major ca alegerile să nu fie declarate libere şi corecte.
„Există riscul major ca alegerile să nu fie declarate libere şi corecte. Şi aceasta este o problemă pentru Republica Moldova, cu excepţia anului 2009, aprilie, tot timpul a primit verdicte pozitive din partea instituţiilor care monitorizează procesul electoral, alegerile, de regulă, tot timpul au fost recunoscute parţial libere, parţial corecte, în unele situaţii erau chiar libere şi parţial corecte. Acesta este riscul că scrutinul ar putea fi declarat ca necorespunzător principiilor democratice”, mai spune Litvinenco.