Federaţia Rusă va fi nevoită să iniţieze contramăsuri la desfăşurarea scutului american antirachetă în România şi Polonia, iar populaţia acestor ţări „nu va fi fericită să constate că s-a pomenit ţintă”, a declarat politologul Kirill Koktîş, informează vineri agenţia de presă RIA Novosti.
„În acest scop, Rusia ar putea răspunde prin amplasarea de sisteme ‘Iskander’ în regiunea Kaliningrad, care să ia drept ţintă Polonia şi România. Adică, în mod firesc, Rusia va răspunde (desfăşurării scutului antirachetă) şi la fel de firesc populaţia Poloniei şi României nu va fi fericită că se va pomeni luată drept ţintă, ei va trebui să i se explice cumva toate acestea. Nimănui nu-i place să fie ţintă, cu certitudine. De aceea, acţiunile Rusiei vor fi prezentate nu ca nişte contramăsuri la acţiuni neprietenoase ale NATO, ci ca o agresiune rusă neprovocată, expresie, chipurile, a ciudatei inconsecvenţe ruseşti şi a enigmaticului suflet rus”, a spus Koktîş, într-un interviu pentru postul de radio Sputnik.
În opinia sa, Occidentul va reuşi să convingă populaţiile acestor ţări că lucrurile stau tocmai astfel. „Ceea ce se va spune va fi luat de bun de societate”, a estimat politologul rus.
Potrivit lui Koktîş, partea americană trece sub tăcere propunerile Rusiei în vederea unei cooperări. „Această informaţie nu este dezvăluită doar într-un singur caz: dacă este vorba nu de acea destinaţie care a fost declarată public. Dacă scopul ar fi nu apărarea în faţa Rusiei, nu un atac asupra ei, ci ameninţarea declarată pe care o reprezintă ţări terţe, atunci nu ar fi o problemă cu dezvăluirea informaţiei privind cooperarea” (cu Rusia), a adăugat acesta.
Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizând în replică asupra posibilităţii retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START).
Poziţia oficială a NATO, exprimată şi la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv şi obiectivul său este de a descuraja acţiuni agresive din partea unor state cu veleităţi nucleare din Asia şi Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.
În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic şi îi ameninţă securitatea.
Kirill Koktîş este membru al Asociaţiei experţilor şi consultanţilor politici din Federaţia Rusă, profesor docent al catedrei de teorie politică din cadrul Institutului pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova (MGIMO).