Rezultatul alegerilor parlamentare din Republică Moldova reprezintă un „nu” spus de alegători președintelui rus Vladimir Putin, partidele proeuropene obținând peste 44 de procente, iar cele proruse aproximativ 39 la sută, remarcă presă occidentală.
Vladimir Puțin a fost adeptul folosirii forței militare pentru a obține controlul asupra țărilor vecine pe care le consideră ca făcând parte din dominația de drept a Kremlinului. În schimb, alegerile democratice îl supără, scrie Washington Post.
Duminică, liderul rus a mai pierdut o bătălie: Moldova, fostă republică sovietică dintre Ucraina și România, a votat pentru menținerea guvernului prooccidental, în ciuda unei campanii ruse solide, menită să-și instaleze proprii preferați. Rezultatul a fost că Republica Moldova va continua pe drumul său de integrare în Uniunea Europeană – cu condiția ca Puțin să nu recurgă din nou la agresiune armată, scrie publicația citată.
Rămâne întrebarea dacă Putin va respecta votul alegătorilor. Rusia ocupă deja o parte a Moldovei – Transnistria -, unde a instalat o conducere marionetă precum cele din teritoriile ocupate în Ucraina și Georgia. Într-o încercare transparentă de a intimida alegătorii, oficialii ruși au amenințat înainte de alegeri că ar putea fi întreprinse noi acțiuni pentru separarea regiunii transnistrene de Moldova.
De asemenea, Kremlinul promovează separatismul într-o altă regiune, Găgăuzia, mai scrie Washington Post.
Amintim că după procesarea a 98,12% din procesele verbale. Cele cinci partide care au trecut pragul electoral au obţinut următoarele rezultate:
1. PSRM – 20,77%;
2. PLDM – 19,97%;
3. PCRM – 17,72%;
4. PDM – 15,91%;
5. PL – 9,53%;