Profesorul asociat la Universitatea Floridei Centrale din Orlando, Vladimir Solonari, consideră că sistemul de vot uninominal va contrinui la coruperea alegătorilor. El este sceptic în ceea ce privește funcționalitatea unui asemenea sistem.
„Sunt sceptic la momentul actual. Mă tem că în situaţia de corupere în Republica Moldova şi de abundenţă de bani negri, care circulă pe piaţă şi din care sunt finanţate, de fapt, partidele politice de la noi, coruperea alegătorilor va fi şi mai extinsă (…) Eu am dubii în privinţa eficacităţii acestui sistem din cauza corupţiei”, a declarat Vladimir Solonari în cadrul unui interviu la Europa Liberă.
Autorii proiectului de modificare a sistemului electoral fac trimitere la implimentarea lui în țări precum Statele Unite ori Marea Britanie. Este un exemplu prost, consideră profesorul, pentru că în țările care se dau drept exemplu nivelul de corupție nu este atât de mare precum în Moldova.
„Da. Dar de ce nu la experienţa Germaniei, de exemplu, sau a Italiei? Există diferite sisteme şi au şi avantaje, şi dezavantaje. În Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie sistemul acesta s-a introdus în mod istoric, pentru că atunci nici nu s-a imaginat un alt sistem. Şi cum sistemul a fost introdus şi folosit atât de mult timp, lumea s-a deprins şi nu mai vrea să-l schimbe. În SUA, din fericire, totuşi, problema corupţiei nu este atât de acută ca în Republica Moldova. Şi eu nu cred că, corupţia aici are mare influenţă asupra alegătorilor. De fapt, coruperea alegătorilor, practic, nu există, dar în Republica Moldova populaţia este sărăcită şi atât de deprimată. Eu ştiu, coruperea alegătorilor în special în teritoriile agrare, izolate are o foarte mare consecinţă, este foarte răspândită. Şi, din punctul acesta de vedere, s-ar putea ca sistemul să avantajeze, să faciliteze coruperea şi mai departe”, a spus Vladimir Solonari.
O problemă a sistemului de vot propus de PD este regiunea transnistreană, crede profesorul. Oamenii din stânga Nistrului nu vor putea vota ori va vota în măsură foarte mică.
„Dacă facem circumscripţii în Transnistria şi lumea nu votează, atunci cum socotim? Că nu au avut loc alegeri acolo şi atunci deputaţii din Transnistria nu vin în Parlament. Dar când se creează o majoritate în Parlament voturile lor se calculează sau nu? Adică, majoritatea se calculează în baza celor prezenţi sau în baza numărului deputaţilor care trebuiau să fie aleşi şi care nu au fost aleşi?”, se întreabă profesorul.
Profesorul propune un consens pentru cei care preferă sistemul electoral în bază de listă de partid și cei care susțin uninominalul.
„Eu cred că sistemul trebuie modificat. Dar sunt diferite variante, nu numai uninominal şi liste de partid. Să fie, de exemplu, divizată Republica Moldova în diferite circumscripţii şi atunci să fie aleşi deputaţi pe liste de partid, dar pe liste mai scurte. Şi pe urmă alegătorul poate avea dreptul de preferinţă, să voteze în preferinţă un deputat din listă sau al doilea deputat din listă. Şi atunci, conform acestor preferinţe, să fie în ce ordine ajung deputaţii în Parlament. Adică, să nu depindă totalmente de voinţa conducerii partidelor, ci de preferinţele alegătorilor. Îmi pare că acest sistem este mai potrivit în Republica Moldova, pentru că el îmbină şi momentul de disciplină de partid, şi preferinţele alegătorilor. Sunt diferite variante, nu numai acest uninominal sau liste de partide”.