Anul 2016 a debutat cu semnale proaste legate de activitatea economică din China, iar acest lucru pune beţe în roate Rusiei, care nu va mai putea primi o mână de ajutor din est pentru a ieşi din recesiune.
Preţul petrolului, principalul „motor” financiar al ţării conduse de Vladimir Putin, a scăzut cu aproape 20% în primele două săptămâni din ianuarie, ajungând sub nivelul de 30 de dolari pe baril, se arată într-o analiză realizată de The Moscow Times.
Prăbuşirea cotaţiei ţiţeiului a fost cauzată de supraproducţia din piaţă, dar şi de declinul înregistrat pe bursa chineză, unde principalul index a înregistrat un recul de 10% în prima zi de tranzacţionare din 2016.
În consecinţă, Rusia e lovită pe două fronturi. În primul rând, petrolul ieftin împiedică recuperarea economică, deoarece veniturile din această sursă vor fi substanţial mai mici ca în anii anteriori. De asemenea, unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi, China, este slăbit, ceea ce se va traduce într-o cerere mai mică pentru produsele ruseşti.
„Veştile sunt foarte neplăcute pentru Rusia”, susţine Ievgheni Nadorshin, economist şef la firma AFK Sistema, care are sediul în Moscova.
Cel mai negru scenariu
În aceste condiţii, cel mai negru scenariu pentru Rusia începe să se adeverească. Ca urmare a prăbuşirii preţului petrolului, rubla s-a depreciat cu 4% în primele două săptămâni din ianuarie – e aproape la cel mai mic nivel din 1998 până în prezent.
Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a transmis cu ocazia evenimentului Gaidar Forum organizat în Moscova că bugetul ţării se va echilibra doar dacă preţul petrolului va ajunge la cel puţin 82 de dolari pe baril.
Însă având în vedere că „aurul negru” nu se află nici măcar la jumătate din această valoare, el susţine că „Rusia trebuie să se adapteze la noile condiţii de pe piaţă”, având în vedere că norocul nu le va surâde anul acesta. Astfel, Kremlinul e nevoit să impună unele măsuri dure precum tăierea cheltuielilor.
Recesiunea, bat-o vina!
Analiştii estimează că economia Rusiei s-a contractat anul trecut cu 3,7%, iar în 2016 ei se aşteaptă la un recul de 2-3%, dacă preţul petrolului va gravita în jurul pragului de 35 de dolari pe baril, potrivit sursei citate.
De asemenea, deficitul bugetar va creşte în continuare, iar până şi populaţia începe să resimtă efectele negative: un sondaj de opinie realizat de VTsIOM arată că 52% dintre ruşi cred că va urma o perioadă grea.
Cel mai probabil, aşa vor sta lucrurile. China, a doua cea mai mare economie a lumii, a fost principalul motor pentru cererea de materii prime, iar acum această ţară merge cu frâna de mână trasă.
Un raport al Băncii Mondiale din ianuarie arată că o micşorare cu 1% a economiei chineze va reduce valoarea materiilor prime cu 6%, în următorii doi ani.
Iar acest lucru reprezintă o veste proastă pentru Rusia, care e un exportator important de materii prime precum petrol, gaze şi metale.
Lovitură pe termen lung
Pe termen lung, îngrijorările legate de creşterea economică a Chinei ar putea obliga Rusia să-şi schimbe planurile legate de întărirea relaţiei cu Beijingul.
Vladimir Putin se află într-o poziţie dificilă în prezent, având în vedere că şi-a stricat legăturile cu Occidentul după anexarea Crimeii şi implicarea în războiul din Ucraina, dar şi cu Turcia, după incidentul aviatic de anul trecut.
În aceste condiţii, Moscova şi-a căutat aliaţi noi, iar China era o „ţintă” la îndemână. Putin spera la proiecte colosale cu Beijingul şi visa să devină un jucător-cheie în piaţa energetică asiatică.
Dar Neil Shearing, analist specializat în pieţele emergente, care lucrează la Capital Economics, consideră că ambiţiile lui Putin sunt puse sub semnul întrebării în contextul actual.
Investitorii încep deja să mute capitalul din Orient înapoi spre Occident, având în vedere că marile economii – SUA şi UE – se întăresc pe zi ce trece. Iar nu acesta era planul lui Putin. Rusia pariase pe China şi e foarte probabil să piardă.