Ruptura survenită între Moscova şi Occident în urma anexării Crimeii şi a declanşării crizei din Ucraina forţează statele baltice să ia măsuri de precauţie în faţa unei posibile agresiuni din partea Rusiei.
Guvernul leton intenţionează să solicite comandamentului NATO o prezenţă masivă de trupe în regiunea Mării Baltice, cu scopul de a descuraja un posibil atac al Rusiei în zonă, relatează Internaţional Business Times.
Regulile noului Război Rece
Atât ruşii, cât şi occidentalii au definit poziţiile ocupate de Moscova şi Washington în prezent drept un nou Război Rece.
Tensiunile dintre cele două forţe se remarcă atât pe frontul din Ucraina, în conflictul din Siria, dar şi în manifestările provocatoare ale forţelor militare ruseşti în zona Mării Baltice.
Summitul NATO programat pentru luna iulie în Polonia le da şansa liderilor din statele Europei Centrale şi de Est să îşi expună dorinţa de a beneficia de un sprijin militar mai susţinut din partea Alianţei.
Polonia a fost prima ţară care a solicitat o prezenţă masivă a forţelor Alianţei Nord-Atlantice în regiune, iar fostele republici sovietice din zona Baltică, Lituania, Letonia şi Estonia, susţin doleanţele Varşoviei.
Edgars Rinkevics, ministrul de Externe al Letoniei, a ridicat în cadrul şedinţei Consiliului de Relaţii Externe de la Washington problema angajamentelor asumate de statele membre în privinţa măsurilor de securitate comune.
„Suntem din nou în versiunea NATO 3.0 şi trebuie să ţinem seama de prevederile Articolului 5 din tratat, în special în flancul estic al Alianţei.
Prezenţa de acum a trupelor NATO în Polonia şi ţările Baltice nu este suficientă pentru a descuraja o agresiune”, a afirmat oficialul leton.
Articolul 5 din tratatul NATO prevede iniţierea măsurilor de răspuns din partea tuturor statelor membre atunci când un stat aliat este atacat.
Bugete militare în creştere
Recentele analize RAND, făcute în urma unor scenarii de atac din partea Rusiei, arată că forţele ruseşti ar putea invada în cel mult 60 de ore capitalele Estoniei şi Letoniei, fără vreo şansă ca trupele NATO să poată bloca în timp util această agresiune.
Oricum temerile liderilor din zona Baltică faţă de o agresiune a Rusiei au izbucnit imediat după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea şi s-a amestecat în întreţinerea conflictului din zona de est a Ucrainei.
Războiul din Ucraina a provocat moartea a 9.000 de persoane şi a pus pe drumuri alte 1,4 milioane de suflete.
Letonia şi Lituania au anunţat că intenţionează să majoreze bugetele de apărare la minimum 2% din PIB, aşa cum a solicitat conducerea NATO.
Rinkevics a amintit că Letonia a operat deja o majorare a bugetului de apărare de la 0,9% la 1,4% în cursul acestui an, plafonul de 2% urmând să fie atins în cursul anului 2018.
Din punctul de vedere al şefului diplomaţiei letone, Europa a ratat şansa de a contracara tendinţele expansioniste ale Rusiei încă din 2008, în perioada războiului ruso-georgian, mutarea făcută de Putin în Ucraina schimbând regulile jocului.
Ameninţare improbabilă, nu şi imposibilă
„Numărul curent de trupe nu este suficient” a menţionat Rinkevics, care cere ca NATO să transmită un mesaj mai ferm Moscovei, în scopul de a asigura stabilitatea şi securitatea în zonă.
Experţii se îndoiesc de faptul că o ameninţare iminentă planează asupra statelor NATO din zona Mării Baltice, ţinând cont că economia Rusiei a fost pusă în genunchi de prăbuşirea preţului petrolului, iar Kremlinul întreţine deja două conflicte în Siria şi Ucraina.
„O invazie nu pare probabilă în viitorul apropiat. Ceva de genul acesta nu poate fi exclus însă cu totul, iar NATO manifestă prudenţă în examinarea acestei chestiuni şi asigurarea capacităţii de răspuns”, afirmă Paul Schwartz, un expert pentru Rusia şi Eurasia al Centrului Internaţional de Studii Strategice.
Demonstraţie de forţă în Polonia
NATO a susţinut în toamna anului trecut un exerciţiu militar de amploare în flancul sudic al Europei, iar în vara acestui an se pregăteşte de summitul din Polonia.
„Summitul de la Varşovia va reprezenta un moment crucial. Atunci vom vedea dacă Alianţa este decisă să trateze această problemă cu maximă seriozitate sau va răbda în continuare manifestările provocatoare ale potenţialului pericol la securitatea noastră”, spune David Shlapak, unul dintre directorii Centrului de Jocuri Strategice RAND.
Letonii nu au avansat încă o cifră privind numărul de soldaţi NATO pe care i-ar vrea staţionaţi în bazele militare din regiune.
În schimb, un semnal privind atenţia pe care oficialii Alianţei o acordă problemelor din zonă îl va reprezenta exerciţiul militar Anakonda 2016, programat de trupele americane din Europa pentru iunie, în Polonia.
În cadrul exerciţiului vor fi invitate să participe şi forţele militare ale celor trei ţări Baltice.
Washingtonul a arătat deja o îngrijorare crescândă faţă de vulnerabilitatea flancului estic al Alianţei, bugetul pe 2017 incluzând o sumă de 3,4 miliarde dolari destinată relocării forţelor americane în regiunea Europei de Est şi Centrale.