După Marea Britanie, toţi ochii sunt acum aţintiţi asupra unei alte ţări, unul dintre cele şase state fondatoare, care ar putea fi al doilea membru care deschide uşa ieşirii din UE.
Aproape jumătate din populaţia Italiei vrea ieşirea din Uniunea Europeană, economia ţării este printre cele mai şubrede din zona euro, iar ministrul Afacerilor Europene, Sandro Gozi, susţine că este nevoie de relansarea procesului de integrare europeană.
Referindu-se la vicecancelarul german Sigmar Gabriel, care a spus că Uniunea Europeană „se va duce pe Apa Sâmbetei”, dacă nu vor fi împiedicate celelalte ţări UE să urmeze exemplul Marii Britanii, Gozi a recunoscut că Uniunea se află într-o „fază delicată” şi nu îşi poate permite să menţină „status quo-ul”, notează Deutsche Welle.
Un sondaj din luna mai arată că 48 la sută dintre italienii întrebaţi sunt în favoarea ieşirii din UE.
Ce îi deranjează tot mai mult pe italieni este eşecul UE de a rezolva problema refugiaţilor şi a imigranţilor care sosesc pe ţărmurile Italiei, refuzând totodată solicitările Romei privind asistenţa financiară europeană.
Gozi a cerut cancelarului german Angela Merkel ca UE să îi dea bani pentru a recapitaliza una dintre băncile cu probleme, însă liderul de la Berlin l-a refuzat, pe motiv că „regulile pentru sistemul de creditare sunt stabilite şi nu le putem schimba din două în două săptămâni”.
Prim-ministrul italian Matteo Renzi a promis că va reduce taxele şi datoria publică şi a spus că nesiguranţa dinainte chiar de referendumul din Marea Britanie privind rămânerea în UE a fost unul dintre motivele pentru care economia Italiei se zbate să-şi revină.
Aceasta este a treia ca mărime din zona euro, după cea germană şi cea franceză, însă în prezent are jumătate din creşterea medie de la nivelul statelor ce folosesc moneda euro. În luna aprilie, prognoza creşterii economice era de 1,2 la sută, însă acum este de circa 0,8 la sută, urmând a scădea şi mai mult în anul 2017.
Mai mult, FMI a acordat Italiei cea mai slabă prognoză dintre toate statele zonei euro şi a transmis că ţara nu va reveni la nivelurile dinainte de 2008 pentru încă cel puţin zece ani.
Sandro Gozi este de părere că vina pentru această situaţie economică este împărţită între UE şi precedentele guverne ale Italiei. Ministrul a acuzat lipsa de reforme serioase din ultimii 15 ani şi că ţara sa „a suferit mai mult decât altele din cauza terapiei europene greşite”.
În acelaşi timp, şi reacţia Guvernului după cutremurul devastator din centrul Italiei, de luna trecută, care a dus la moartea a aproape 300 de oameni, a fost arătată cu degetul. Roma a fost criticată în repetate rânduri pentru că nu a făcut destule pentru a preveni un dezastru precum acesta, deoarece s-au permis construcţii ilegale şi acte de corupţie în proiectele de reconstrucţie.
Însă nu a fost vorba doar despre lipsa de pregătire.
Italia se află pe primul loc în ce priveşte percepţia corupţiei în rândul ţărilor UE. Bruxelles-ul a acordat 494 de milioane de euro din Fondul Solidarităţii după cutremurul din L’Aquila, din anul 2009, care a provocat moartea a peste 300 de oameni şi avarierea a 30.000 de clădiri, însă un raport UE arată că fondurile primite au fost prost gestionate.