Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va susţine miercuri discursul său anual despre starea blocului comunitar în faţa Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Reuters anticipează, cu ajutorul unor surse oficiale neidentificate, câteva elemente din primul mesaj de acest gen după referendumul prin care cetăţenii britanici au decis ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE).
Ar fi vorba în primul rând despre o majorare semnificativă a Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) şi despre un fond nou pentru susţinerea sectorului privat din Africa – o modalitate de a stăvili migraţia către Europa. Alte iniţiative sunt dedicate promovării expansiunii conexiunilor de mare viteză la internet şi pieţei unice a serviciilor digitale, transmite agenţia de presă Reuters, citată de Agerpres.
Preşedintele CE va cere statelor membre să finalizeze crearea unei gărzi de frontieră şi de coastă unice a UE, un proiect impus de afluxul haotic a un milion de imigranţi şi refugiaţi în ultimul an. Totodată, el va propune noi modalităţi de cooperare între armatele ţărilor europene şi accelerarea unificării pieţelor de capital. Afirmând succesul în stimularea investiţiilor prin capitaluri de pornire şi garanţii din partea UE şi a guvernelor naţionale, Comisia Europeană va propune dublarea volumului şi termenului EFSI. Acesta a fost stabilit anul trecut pentru trei ani, până în 2018, având ca obiectiv mobilizarea unor investiţii de 315 miliarde de euro, pornind de la 21 de miliarde din partea UE, care ar antrena o sumă de 15 ori mai mare din partea altor investitori.
Juncker va cofirma, potrivit Reuters, intenţia de a dubla această ţintă şi de a prelungi EFSI cu încă trei ani. Cum exerciţiul bugetar de şapte ani al Uniunii se încheie în 2020, ţinta va ajunge la 500 de miliarde pentru cinci ani, iar CE va cere statelor membre să îşi majoreze contribuţiile.
În ceea ce priveşte Africa, Juncker va anunţa finanţări de câteva miliarde de euro din partea UE, care ar urma să atragă alte investiţii de 40-90 miliarde, în parte pentru a-i încuraja pe africani să rămână în ţările lor, în loc să migreze spre Europa.